Prețurile la carburanți din România ar putea depăși pragul de 9–10 lei pe litru dacă țițeiul se stabilizează în intervalul 90–100 de dolari pe baril, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociația Energia Inteligentă (AEI), într-o analiză transmisă către TechRider.ro.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Potrivit acestuia, atacurile asupra Iranului și reacțiile ulterioare au readus în prim-plan riscurile legate de Strâmtoarea Ormuz, zonă prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic la nivel global. În opinia sa, piețele reacționează nu doar la întreruperi efective ale livrărilor, ci și la posibilitatea apariției acestora.
Chisăliță subliniază că prețul petrolului include un „premiu de risc geopolitic”, adică o componentă suplimentară determinată de incertitudinile privind aprovizionarea. Astfel, o creștere a barilului de la 73–75 de dolari spre 90 sau 100 de dolari nu reprezintă doar o variație bursieră, ci are efecte economice în lanț: costuri mai mari pentru transport, presiuni asupra lanțurilor logistice, scumpirea alimentelor și o posibilă reaprindere a inflației.
Deși România nu este implicată direct în conflict, prețul petrolului este stabilit la nivel internațional. O eventuală creștere a cererii pentru surse alternative – din Africa, SUA sau Marea Nordului – ar putea duce la alinierea prețurilor la nivel global. În plus, peste jumătate din prețul carburanților din România este reprezentat de taxe (accize și TVA), ceea ce face ca impactul să nu fie liniar, dar dificil de evitat.
Potrivit calculelor prezentate de președintele AEI, o majorare a petrolului cu 10 dolari pe baril s-ar putea traduce printr-o creștere de aproximativ 70 de bani pe litru la pompă. O scumpire de 20 de dolari ar însemna circa 1 leu în plus, iar o creștere de 30 de dolari ar putea adăuga până la 2,5 lei pe litru. În scenariul în care țițeiul se stabilizează la 90–100 de dolari, depășirea pragului de 9–10 lei/litru devine, în opinia sa, un scenariu realist.
Chisăliță arată că efectele nu apar instantaneu. Prețurile la pompă urmează cotațiile internaționale cu un decalaj de câteva zile până la două-trei săptămâni, în funcție de nivelul stocurilor, contractele rafinăriilor, cursul valutar și politica comercială a marilor rețele de distribuție.
În ceea ce privește evoluțiile internaționale, piețele iau în calcul mai multe scenarii: o menținere a tensiunilor fără blocaje majore, care ar putea adăuga 10–20 de dolari/baril; perturbări serioase ale exporturilor, cu prețuri peste 90–100 de dolari; sau un blocaj major în zona Ormuz, care ar putea genera o criză energetică globală și volatilitate accentuată.
Organizațiile producătoare, precum OPEC și formatul extins OPEC+, ar putea încerca să tempereze piața prin creșterea producției, iar marile economii ar putea apela la rezervele strategice. Totuși, aceste măsuri pot doar să atenueze șocul, nu să elimine riscul geopolitic sau limitările logistice.
În paralel, conflictul militar s-a intensificat. Israelul și Statele Unite au anunțat atacuri asupra unor ținte din Iran, fiind raportate explozii la Teheran, Tabriz și Isfahan. Iranul a reacționat prin lansarea de rachete și drone asupra unor baze americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite, precum și asupra unor obiective din Israel. Potrivit presei internaționale, inclusiv Agence France-Presse și EFE, explozii au fost semnalate la Ierusalim și în alte zone, iar o rachetă ar fi lovit Tel Aviv.
În concluzie, susține președintele AEI, petrolul rămâne în 2026 un indicator esențial al stabilității geopolitice. Pentru România, capacitatea de a absorbi un nou șoc energetic depinde de spațiul fiscal, disciplina bugetară și de reducerea vulnerabilităților structurale ale economiei.
