Companii franceze îşi definitivează strategiile pentru lansarea de baloane şi aeronave de spionaj din stratosferă, în contextul unei competiţii acerbe pentru dominarea acestui spaţiu aflat între atmosferă şi spaţiul cosmic şi care ar putea deveni o nouă potenţială zonă de tensiuni între marile puteri, transmite marţi agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Stratobus, deţinută de Thales Alenia Space, şi Hemeria, o mică firmă înfiinţată în 2019 pentru a împiedica plecarea unor tehnologii sensibile din Franţa în cadrul unei fuziuni mai ample între companii, sunt noii actori care se concentrează asupra acestui spaţiu cunoscut drept Altitudine Foarte Înaltă (Very High Altitude – VHA).
Importanţa crescândă a aşa-numitului „spaţiu apropiat” a captat atenţia globală în 2023, când Statele Unite au doborât un presupus balon spion chinezesc. Beijingul a insistat că acesta a servit scopuri ştiinţifice şi a intrat accidental în spaţiul aerian american.
„Este un spaţiu care nu este ocupat. Trebuie să fim acolo şi, dacă nu suntem, alţii vor fi”, a declarat şeful Stratobus, Yannick Combet.
Dirijabilul Stratobus este conceput pentru a restabili comunicaţiile după un dezastru sau pentru a sta cu camere de observare deasupra unei zone de interes urgent, cum ar fi o regiune unde are loc o luare de ostatici.
„Notre-Dame (catedrala) ar încăpea în interiorul balonului”, care are 142 de metri lungime, a declarat Combet pentru asociaţia media AJPAE. Thales construieşte modele de testare şi îşi propune să fie gata de utilizare până în 2031.
Balonul Balman, mai mic, construit de Hemeria este conceput pentru a ajunge rapid în poziţie şi poate manevra prin schimbarea altitudinii pentru a exploata curenţii de aer.
Un al doilea zbor de testare este planificat în următoarele săptămâni, cu operaţiuni limitate începând din 2027.
„Vrem să fim reactivi şi capabili să lansăm în câteva ore… Astăzi, timpul minim de pregătire pentru un astfel de balon este de două luni”, a declarat managerul de proiect Alexandre Hulin.
În iunie, Franţa a dezvăluit o nouă strategie care prevede capacitatea de a opera la altitudini foarte mari, între 20 km şi 100 km şi de a intercepta inamicii.
Câteva săptămâni mai târziu, Parisul a declarat că avioanele de vânătoare au doborât două baloane care zburau la peste 20 km deasupra solului, ca demonstraţie.
Oficialii spun că astfel de vehicule pot interveni pe distanţe mari şi apoi pot rămâne în acelaşi loc timp de luni de zile, completând sateliţii în mişcare constantă.
Însă acestea operează într-o zonă gri din punct de vedere legal, rămasă din primele zile ale puterii aeriene şi care abia acum primeşte atenţie.
După ce Primul Război Mondial a introdus bombardamentele aeriene, negociatorii de pace de la Paris au acordat fiecărei naţiuni suveranitatea asupra spaţiului său aerian, abandonând eforturile de a face cerul la fel de deschis ca marea liberă. Dreptul fiecărei ţări de a-şi controla spaţiul aerian a fost confirmat spre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Spaţiul a evoluat pe direcţii opuse. Un tratat din 1967 a declarat spaţiul cosmic „liber pentru explorare şi utilizare”, dar negociatorii nu au reuşit să stabilească o limită exterioară pentru atmosfera care se subţiază.
Acum, graniţa vagă dintre Pământ şi spaţiu apare ca un nou front de competiţie.
„Cu cât tehnologia se îmbunătăţeşte, cu atât vom zbura mai sus şi mai repede… şi cu atât mai mulţi sateliţi vor orbita mai jos”, a declarat săptămâna trecută generalul de brigadă Alexis Rougier, cel mai înalt oficial al Franţei pentru spaţiul VHA. „Aşadar, o zonă care a fost puţin utilizată în trecut va fi utilizată din ce în ce mai mult”, a declarat el în faţa comisiei de apărare a Adunării Naţionale.
