Într-un sat din provincia rurală Sichuan, autoritățile locale oferă 300.000 de yuani (aproximativ 42.000 de dolari) și o alocație lunară pentru orice doctorand care acceptă să se stabilească acolo. La mii de kilometri distanță, în orașul Taizhou din estul Chinei, un absolvent de universitate poate primi până la 100.000 de yuani ca să se mute în zonă. Iar în provincia Hunan, doctoranzii întorși din străinătate pot obține stimulente de până la 1 milion de yuani, anunță Nature.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Astfel de oferte, care altădată păreau de domeniul fanteziei, sunt astăzi parte dintr-un efort sistematic și susținut de statul chinez pentru a atrage cercetători, absolvenți de top și inovatori, din China sau din afara ei. Scopul este clar, întărirea autonomiei științifice a țării și transformarea Chinei într-un lider mondial în cercetare și tehnologie.
Salarii mari, locuințe, educație pentru copii
Pe lângă pachetele financiare directe, universitățile și centrele de cercetare chineze pun la bătaie locuințe subvenționate, posturi pentru soții sau soțiile cercetătorilor, acces la școli de elită pentru copii și asigurări de sănătate premium. În multe cazuri, salariile oferite cercetătorilor depășesc 1 milion de yuani pe an, o sumă considerată remarcabilă în mediul academic chinez.
Un exemplu notoriu este Universitatea Medicală din Kunming, care oferă pachete complete pentru cercetători tineri din diaspora chineză: salariu de top, până la 3,5 milioane de yuani pentru locuință, fonduri de cercetare consistente și sprijin logistic complet.
„Diferențele dintre ceea ce poate oferi China și ceea ce oferă Statele Unite s-au redus considerabil”, spune Yanbo Wang, specialist în politici științifice la Universitatea din Hong Kong. „Chiar dacă salariile brute pot fi mai mari în SUA în anumite domenii, beneficiile adiacente fac China mult mai atractivă decât în trecut”.
SUA ridică bariere, China deschide porți
În contextul în care administrația americană a început să aplice restricții mai dure în materie de vize, în special pentru studenții chinezi, Beijingul profită de fereastra de oportunitate pentru a repatria elitele academice plecate în Occident.
Pe 28 mai, secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat revocarea unor vize pentru studenți chinezi și o intensificare a controalelor asupra tuturor aplicanților din China. Pentru mulți cercetători chinezi din SUA, aceste decizii au accelerat procesul de întoarcere.
„Mulți se gândeau deja dacă să revină. Guvernul american le-a ușurat decizia”, spune Wang.
Repatrierea creierelor, dar și atragerea de talente străine
Inițiativele de atragere a talentelor nu sunt o noutate pentru China. Încă de la începutul anilor 2000, programul „Thousand Talents Plan” urmărea să readucă în țară oamenii de știință chinezi de top plecați în străinătate. Însă, după ce acest program a fost criticat de guvernele occidentale pe motiv de spionaj tehnologic, acuzații demonstrate doar în puține cazuri, China și-a diversificat și descentralizat eforturile.
Astăzi, există sute de programe la nivel național, provincial și local, care se adresează atât cercetătorilor străini, cât și celor formați în China. Unele dintre acestea, precum „High-End Foreign Talents Plan”, sunt dedicate atragerii de experți internaționali. Altele vizează dezvoltarea capitalului uman local.
„Acum 20 de ani, doar cei care studiaseră în străinătate erau considerați elite”, spune Wang. „Dar astăzi, universitățile din China formează generații tot mai bine pregătite. Nu mai e nevoie să mergi peste hotare ca să găsești excelență”.
Exemple de top: mutări spectaculoase la Shenzhen
Tendința pare deja să dea roade. În 2025, doi cercetători renumiți, neurologul Dan Yang și chimistul american Charles Lieber, au renunțat la posturile lor din SUA pentru a se alătura Academiei de Cercetare Medicală SMART din Shenzhen. Potrivit unui studiu publicat în 2023, numărul cercetătorilor de origine chineză care părăsesc SUA pentru a lucra în alte țări, inclusiv în China, a crescut constant între 2010 și 2021.
Provocările care pot frâna elanul
Totuși, China are încă obstacole majore de depășit dacă vrea să păstreze aceste talente pe termen lung. Marina Zhang, specialistă în inovație la Universitatea de Tehnologie din Sydney, atrage atenția asupra problemelor sistemice: lipsa autonomiei universitare, birocrația și, uneori, presiunile ideologice.
„Pentru ca ecosistemul de cercetare din China să devină cu adevărat competitiv, este nevoie de un mediu deschis, transparent și stabil. Doar așa va putea țara să rețină și să cultive cu adevărat elitele științifice pe care le dorește”, spune Zhang.
