Directorul general al Deutsche Telekom, Timotheus Hoettges, a lansat un nou semnal de alarmă la adresa Bruxelles-ului, nemulţumit de direcţia în care merge reforma regulilor din telecomunicaţii. În opinia sa, Europa are nevoie de mai multă dereglementare, nu de noi straturi administrative.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„Vedem din ce în ce mai multă birocraţie, mai multe cerinţe”, a declarat oficialul, în cadrul conferinţei de presă dedicate rezultatelor trimestriale ale grupului german.
Declaraţia vine într-un moment cheie pentru industrie. După luni întregi de presiuni din partea operatorilor, în ianuarie, Comisia Europeană a anunţat că pregăteşte un impuls major pentru sector, prin aşa-numitul „Act legislativ privind reţelele digitale” (Digital Networks Act). Una dintre cele mai importante prevederi: posibilitatea ca operatorii să utilizeze spectrul radio pe o durată nelimitată.
Propunerea face parte dintr-o revizuire mai amplă a cadrului de reglementare în telecomunicaţii. Pentru a intra în vigoare, ea trebuie însă aprobată de statele membre şi de Parlamentul European în lunile următoare.
Executivul comunitar susţine că acordarea unor licenţe mai lungi pentru spectrul de frecvenţe, împreună cu reînnoirea implicită a acestora, ar aduce mai multă predictibilitate şi consecvenţă la nivelul celor 27 de state membre. În prezent, licenţele pentru spectrul radio sunt acordate pentru cel puţin 20 de ani.
Un înalt oficial al Comisiei a explicat că licenţele nelimitate reprezintă „un semnal clar” că telecomunicaţiile sunt un sector în care merită să investeşti. Obiectivul declarat este ambiţios: acoperire completă cu fibră optică în întreaga Uniune între 2030 şi 2035.
Tot Comisia va decide durata licenţelor, condiţiile de vânzare a frecvenţelor şi metodologia de stabilire a preţurilor, care va ghida autorităţile naţionale în timpul licitaţiilor de spectru.
Însă nu toate solicitările operatorilor au fost ascultate. Giganţi europeni precum Orange, Telefónica şi Telecom Italia, alături de Deutsche Telekom, au cerut insistent ca marile companii de tehnologie să contribuie financiar la modernizarea reţelelor. Argumentul lor: Big Tech generează o mare parte din traficul de internet şi ar trebui să suporte o parte din costuri.
Până acum, Bruxelles-ul nu a mers în această direcţie. În locul unei taxe obligatorii de reţea, Digital Networks Act propune un mecanism de cooperare voluntară între operatori şi giganţii tehnologici precum Google, Netflix şi Meta Platforms, în ceea ce priveşte costurile infrastructurii digitale.
Actul legislativ introduce şi planuri naţionale obligatorii de tranziţie. Statele membre vor trebui să elimine treptat reţelele de cupru şi să treacă la reţele avansate în intervalul 2030–2035. Planurile naţionale trebuie prezentate până în 2029.
Procesul va fi însoţit, potrivit Comisiei, de garanţii pentru protejarea consumatorilor: informaţii clare şi la timp despre eventualele întreruperi, precum şi asigurarea continuităţii serviciilor pe durata tranziţiei.
Pentru industria telecom, miza este uriaşă. Pentru unii lideri din sector, însă, reforma riscă să aducă exact opusul a ceea ce promite: mai multă complexitate, într-un moment în care investiţiile masive în reţelele viitorului sunt esenţiale.
