Secretarul pentru Sănătate și Servicii Umane, Robert F. Kennedy Jr., și secretara pentru Agricultură, Brooke Rollins, au sugerat că focarele de gripă aviară H5N1 ar putea fi lăsate să se răspândească nestingherit în fermele de păsări din SUA. Experții în sănătate avertizează însă că această abordare ar putea grăbi apariția unei noi pandemii, relatează LiveScience.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Potrivit unui articol publicat în 3 iulie în revista Science de către un grup de virusologi, veterinari și experți în securitate sanitară, această strategie nu doar că ar fi ineficientă, dar ar putea spori semnificativ riscul ca virusul să treacă la om și să devină transmisibil de la om la om.
„Cu cât permiți unui virus capabil să infecteze mai multe specii să persiste într-un mediu, cu atât crește șansa ca acesta să se răspândească, să sufere mutații și să se adapteze”, a explicat Erin Sorrell, virusolog la Centrul Johns Hopkins pentru Securitate Sanitară. „Cel mai rău scenariu ar fi ca virusul să se adapteze pentru a se transmite între oameni. Atunci am avea de-a face cu o pandemie”.
Situația gripei aviare în SUA
H5N1 este o variantă de gripă aviară extrem de patogenă (HPAI) care provoacă boli grave și mortalitate ridicată în rândul păsărilor. De la începutul răspândirii sale în SUA, în ianuarie 2022, peste 174 de milioane de păsări din toate cele 50 de state au fost afectate. Virusul circulă între păsările sălbatice, păsările de curte din ferme comerciale și din gospodării mici, ceea ce a dus la sacrificări masive și la creșteri semnificative ale prețurilor la ouă.
H5N1 a fost detectat și la peste 48 de specii de mamifere — printre care vulpi, ratoni, foci și chiar urși polari,și recent a provocat focare în rândul vitelor de lapte, cu peste 1.000 de efective afectate în 17 state americane.
Deși au fost raportate cazuri umane izolate, în special în rândul lucrătorilor agricoli, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) afirmă că riscul actual pentru publicul larg rămâne redus, deoarece virusul nu este, deocamdată, transmisibil între oameni.
Propunerea radicală a administrației Kennedy
Kennedy Jr. și Brooke Rollins au sugerat că, în locul sacrificării păsărilor infectate, fermierii ar putea permite virusului să se răspândească în efectivele de păsări, în ideea că astfel vor putea „identifica și păstra păsările imune”, după cum a declarat Kennedy într-un interviu pentru Fox News pe 11 martie.
În mai, Kennedy și Mehmet Oz — administrator al Centrelor pentru Servicii Medicare și Medicaid — și-au exprimat sprijinul pentru proprietarii unei ferme canadiene de struți, unde 398 de păsări urmau să fie sacrificate după detectarea unor cazuri de H5N1. Kennedy a scris o scrisoare către Agenția Canadiană pentru Inspecția Alimentelor în care sugera că păsările ar putea deține o formă de „imunitate dobândită” și propunea monitorizarea lor într-un mediu controlat. Oz s-a oferit chiar să le mute la ferma sa din Florida.
Dar experții avertizează că această abordare este periculoasă și nefundamentată științific.
„Sacrificarea rapidă a efectivelor infectate este esențială pentru limitarea răspândirii virusului în ferme”, a spus Sorrel. „Păsările infectate elimină o cantitate enormă de virus. Dacă se renunță la măsurile de control care reduc eliminarea virală și transmisiunea, riscul de infectare pentru alte animale și pentru oameni crește considerabil”.
De ce nu ar funcționa planul lui Kennedy
Pe lângă riscurile epidemiologice, cercetătorii subliniază că planul lui Kennedy este improbabil să producă rezultatele dorite. Păsările din fermele comerciale de ouă și carne nu se reproduc acolo, ci provin din linii de reproducție separate. Prin urmare, chiar dacă unele păsări ar supraviețui infecției, nu ar transmite mai departe genele care le-au conferit imunitate.
În plus, rata de mortalitate a H5N1 este extrem de mare în rândul găinilor domestice, până la 100%.
Ce propun experții
În loc să lase gripa aviară să „măture” fermele, oamenii de știință propun consolidarea supravegherii epidemiologice, îmbunătățirea schimbului de date și a cooperării între autorități, veterinari și fermieri. Sorrel a subliniat că USDA (Departamentul Agriculturii) nu ar trebui să acționeze singur, ci în parteneriat cu echipe interdisciplinare capabile să intervină eficient la nivel local și federal.
Dr. Rocio Crespo, veterinar specializat în avicultură la Universitatea de Stat din Carolina de Nord, este de acord cu propunerile raportului, dar susține că trebuie discutate mai în detaliu și strategii de vaccinare, precum și măsuri de biosecuritate.
Totuși, USDA se confruntă cu reduceri bugetare de miliarde de dolari, iar acest lucru ar putea îngreuna sprijinul economic acordat fermierilor afectați și investițiile necesare pentru prevenirea viitoarelor focare.
„Politicile actuale sunt eficiente în prevenirea răspândirii către alte ferme. Dar abordarea USDA nu ia în calcul influențele provenite din alte tipuri de agricultură. Se pare că vom contina cu aceleași strategii, fără îmbunătățiri suficiente”, a concluzionat Crespo.
