Rețeaua Starline, gândită de think tank-ul 21st Europe, intenționează să conecteze 39 de destinații în țări europene – cu linii care ajung și în Marea Britanie, Turcia și Ucraina anunță Euronews.
Zeci de rute feroviare lansate în ultimii ani facilitează călătoria peste granițele țărilor europene, dar o propunere recent anunțată a unui think tank din Copenhaga are un plan mult mai ambițios pentru conexiunile feroviare ale continentului.
Proiectul 21st Europe prevede o rețea feroviară de mare viteză la nivel european, care ar funcționa ca un sistem de metrou.
Numit Starline, proiectul speră să reinventeze infrastructura feroviară „fragmentată, neuniformă, adesea lentă” a continentului și să introducă conexiuni ultra-rapide care să rivalizeze cu călătoriile aeriene.
„Un sistem feroviar cu adevărat integrat nu mai este doar o chestiune de comoditate; este o necesitate strategică pentru reziliența Europei în secolul 21”, afirmă think tank-ul.
„Conceput ca un sistem de metrou, [Starline] schimbă modul în care europenii își percep propriul continent – nu ca o colecție de capitale îndepărtate, ci ca o rețea unică, care se mișcă rapid, în care fiecare conexiune, indiferent dacă este pentru oameni sau mărfuri, este ușor accesibilă.”
21st Europe își propune ca rețeaua să intre în funcțiune până în 2040 – dar cât de realistă este viziunea lor?
Nu se poate nega că un sistem feroviar la nivel european ar fi extrem de popular în rândul călătorilor.
„De la epoca de aur a trenurilor de noapte până la cei peste 400.000 de utilizatori Interrail de astăzi, dorința pentru călătorii deschise și accesibile este clară”, spune think tank-ul. „Cu toate acestea, în ciuda cererii publice, călătoriile transfrontaliere rămân fragmentate, lente și costisitoare.”
Deja în lucru este Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T), o inițiativă a Uniunii Europene care își propune să unifice infrastructura de pe întreg continentul.
Dar 21st Europe spune că îi lipsesc „ambiția și designul”, nu doar în experiența pasagerilor – „unde biletele complexe, serviciul inconsecvent și stațiile învechite fac ca calea ferată să se simtă fragmentată” –, ci și în „oportunitatea ratată de a face din calea ferată o caracteristică definitorie a Europei în sine”.
Grupul consideră că un design unificat este cheia unei rețele transfrontaliere.
„Gările se simt deconectate, trenurile variază foarte mult în ceea ce privește designul, iar călătoria în sine este rareori considerată ca parte a experienței”, se spune despre sistemul actual.
„Alte forme de transport, de la trenurile de mare viteză japoneze până la aeroporturile scandinave, au arătat că mobilitatea poate fi atât funcțională, cât și emblematică.”
Trenurile Starline ar putea face legătura între Helsinki și Berlin în 5 ore
Rețeaua Starline de 22.000 de kilometri a 21st Europe încearcă să conecteze 39 de destinații din țări europene – cu linii care ajung și în Marea Britanie, Turcia și Ucraina.
Se estimează că noul sistem va fi cu 30% mai rapid decât călătoriile rutiere și feroviare actuale, cu trenuri care vor opera la 300–400 km/h.
Aceasta înseamnă că pasagerii ar putea ajunge de la Helsinki la Berlin în puțin peste cinci ore, în loc de călătoria de o zi întreagă necesară în acest moment.
„De la Kiev la Berlin, din punct de vedere istoric o călătorie peste noapte, devine o conexiune previzibilă, fără întreruperi”, spune think tank-ul. „De la Milano la München, o rută lentă și întortocheată astăzi, se transformă într-o legătură de înaltă frecvență între centrele economice majore.”
Trenurile Starline vor avea un colorit de un albastru intens, ușor de recunoscut. Vagoanele nu vor fi împărțite pe clase, ci pe spații pentru diferite nevoi, cum ar fi zone de liniște pentru lucru și secțiuni pentru familii.
Trenurile vor ajunge în stații noi, construite chiar în afara orașelor mari, cu conexiuni la sistemele de transport urban existente.
21st Europe are în vedere aceste stații ca centre culturale, care vor avea restaurante, spații comerciale și zone de așteptare bine proiectate, precum și săli de concerte, muzee, locuri de sport și spații pentru evenimente.
„Cea mai bună șansă a Europei de a îndeplini obiectivele net-zero în 2050”
21st Europe vede Starline și ca pe un proiect de mediu.
Transportul este una dintre cele mai mari provocări climatice ale Europei. În 2022, sectorul a contribuit cu aproximativ 29% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE, potrivit Agenției Europene de Mediu.
Zborurile pe distanțe scurte rămân modalitatea implicită de transport pentru milioane de oameni, în ciuda faptului că trenul de mare viteză emite cu până la 90% mai puțin CO₂ pe călătorie.
Țări precum Franța și Austria au început să restricționeze zborurile pe distanțe scurte acolo unde există alternative feroviare, dar impactul real „necesită o abordare continentală”, spune think tank-ul.
„O trecere îndrăzneață către calea ferată de mare viteză ar putea fi cea mai bună șansă a Europei de a-și îndeplini obiectivele de zero net pentru 2050, asigurând în același timp că mobilitatea rămâne atât rapidă, cât și ecologică.”
Un model de franciză finanțat din fonduri publice
Deci, cum va deveni Starline o realitate? 21st Europe propune „coordonare centrală pentru trenuri și experiența pasagerilor, și o tehnologie care va permite în același timp operatorilor feroviari naționali să ruleze rute sub un model de franciză”.
Va fi finanțat public și gestionat de companiile feroviare naționale aprobate, spune 21st Europe, în timp ce va fi supravegheat de o nouă Autoritate Feroviară Europeană (ERA) – un organism din cadrul UE responsabil de asigurarea coordonării, interoperabilității și extinderii pe termen lung a sistemului.
Pentru a funcționa ca un sistem european, 21st Europe spune că Starline ar necesita acorduri de muncă armonizate, standarde tehnice și reglementări de siguranță la fel de armonizate.
„Aceasta înseamnă că operatorii de trenuri, echipele de întreținere și personalul stațiilor vor fi instruiți într-un cadru european comun, asigurând coerența operațională, indiferent de locul în care lucrează.”
Este o propunere foarte ambițioasă, dar think tank-ul consideră că poate deveni realitate până în 2040.
„Acum începem să construim rețeaua pentru a promova o schimbare reală, reunind factorii de decizie politică, designeri și lideri din industrie pentru a transforma viziunea în acțiune”, se spune.
