După ce, timp de peste un an, virusul gripei aviare H5N1 a provocat zeci de infectări la oameni în Statele Unite, autoritățile sanitare se confruntă acum cu un fenomen surprinzător: absența totală a cazurilor noi în ultimele trei luni. Situația, deși aparent liniștitoare, ridică numeroase semne de întrebare printre epidemiologi și cercetători, potrivit MedicalXpress.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Oficialii americani din sănătate publică avertizează că vigilența nu trebuie să scadă, în ciuda lipsei de cazuri raportate. Unii experți se întreabă dacă este vorba de o scădere naturală, sezonieră a infecțiilor sau dacă avem de-a face cu o problemă mai gravă: infectări neraportate ori nedetectate, în special în rândul muncitorilor din fermele de lactate și păsări, cei mai expuși în această epidemie.
„Pur și simplu nu știm de ce nu mai apar cazuri”, spune Jennifer Nuzzo, directoarea Centrului pentru Pandemie de la Universitatea Brown. „Cred că ar trebui să presupunem că există infecții în rândul muncitorilor agricoli care pur și simplu nu sunt identificate.”
De la începutul lui 2023 și până la începutul lui 2025, au fost raportate 70 de cazuri de infecție cu H5N1 în SUA – majoritatea ușoare și apărute în rândul lucrătorilor din ferme. Doar un singur caz s-a soldat cu deces. Ultimele infectări confirmate au avut loc în februarie, în statele Nevada, Ohio și Wyoming.
Un oficial al CDC a sugerat recent că virusul ar putea avea o dinamică sezonieră, cu vârfuri de transmitere în toamnă și iarnă, perioade care coincid cu migrația păsărilor sălbatice, mari purtătoare ale virusului.
Testările au scăzut drastic
În California, epicentrul epidemiei la vitele de lapte (cu trei sferturi din cazurile naționale), testările au scăzut drastic în ultimele luni. Dacă la sfârșitul lui 2024 erau testate lunar cel puțin 50 de persoane, în martie s-au testat doar trei, în aprilie una singură, iar în luna mai – niciuna.
Totuși, experții avertizează că o infecție gravă, care ar necesita spitalizare, nu ar putea trece neobservată. De asemenea, rețelele de monitorizare a virusurilor din apele reziduale arată o activitate scăzută în prezent.
Tăierile bugetare și frica de deportare, printre explicații
Unii cercetători se tem însă că tăierile de bugete și restructurările din instituțiile de control veterinar și sanitar ar putea fi de vină pentru declinul în monitorizarea infecțiilor. Mai multe demisii și concedieri au afectat rețelele de laborator care răspund la focare de boli, potrivit unor specialiști din domeniu.
În același timp, climatul politic tensionat și teama de deportare i-ar putea face pe muncitorii imigranți din ferme, principalii afectați, să evite raportarea simptomelor sau testarea. „Nu pot condamna pe nimeni care nu riscă să fie trimis într-un lagăr din Salvador doar pentru că a cerut un test”, afirmă virologul Angela Rasmussen, de la Universitatea din Saskatchewan.
Riscul general pentru populație rămâne scăzut – dar cercetările continuă
Potrivit CDC, riscul pentru publicul larg rămâne scăzut, deși este moderat pentru cei care lucrează în contact direct cu bovine, păsări sau păsări sălbatice. Agenția americană a recunoscut recent că tulpinile actuale de H5N1 prezintă un „risc moderat” de a declanșa o viitoare pandemie, dar subliniază că astfel de evaluări au mai fost făcute și în trecut fără ca scenariile să se concretizeze.
Între timp, cercetătorii de la Universitatea Texas A&M desfășoară un studiu amplu finanțat de CDC, care implică prelevarea de probe de sânge de la lucrători din fermele de lactate din mai multe state americane, pentru a verifica expunerea anterioară la H5N1.
Pe de altă parte, o altă direcție de cercetare vizează animalele de companie – în special pisicile domestice. În 2024, primele semne de infectare a vacilor cu gripă aviară au venit din cazurile unor pisici de grajd care au băut lapte crud contaminat.
Până acum, Departamentul Agriculturii a confirmat peste 120 de cazuri de infecție cu H5N1 la pisici. Dar multe dintre acestea au fost identificate abia după moartea animalului, iar formele ușoare sau modul în care virusul ar putea ajunge la oameni rămân puțin înțelese.
„E ușor să minimizăm totul, oamenii asta fac de obicei. Dar ce ar trebui să facem este exact opusul, să intensificăm eforturile”, decalră cercetătoarea Kristen Coleman, de la Universitatea din Maryland.
