„Peste 180 de participanți, printre care figurează toate editurile prestigioase din România…peste 600 de evenimente editoriale și zeci de mii de titluri, unele dintre ele prezentate în premieră cu acest prilej”. Aceasta a fost oferta pe care recent încheiatul Târg de Carte Gaudeamus 2025 a lansat-o publicului din București, în intervalul 3-7 decembrie.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Și te-ai aștepta ca la un astfel de eveniment să poți descoperi în selecția de titluri unele dintre cele actuale subiecte. Nu de alta, dar trăim într-o lume în care inteligența artificială, robotica, futurologia, explorarea spațială, avansul medicinei, futurologia, pop-science-ul și altele asemenea sunt pe buzele tuturor. Ei bine, dacă te-ai dus cu astfel de așteptări, cel mai probabil ai încercat un puternic sentimente de dezamăgire.
O privire atentă îți dezvăluia rapid o lipsă notabilă a titlurilor de știință, între rafturi saturate de ezoterism, religie, istorie modernă, jocuri de societate și jucării. Extrem de puține edituri și-au respectat blazonul și au avut în ofertă titluri de știință sau popularizarea științei. Aș spune că nu mai mult de cinci sau șase. Dintre ele, marea majoritate au venit cu aceleași volume tipărite acum 10-20 de ani, scoase din depozite în încercarea de a mai vinde câteva.
Iar impresia generală a fost aceea că, de fapt, cunoașterea factuală și rațională a fost retrogradată în fața divertismentului rapid. La urma urmei, poate și editurile își văd interesul și scot pe piață ceea ce știu că se vinde. Iar aici, cu tot respectul, nu mai este vorba despre „educarea publicului”, așa cum se pretinde pe site-ul oficial al evenimentului, ci pur și simplu de business.
Misiunea pe care mi-o propusesem era să scot în evidență câteva dintre titlurile noi, notabile, din domeniul științei sau popularizării științei. Însă după mai bine de două-trei ore de colindat printre rafturile editurilor, deja intrasem în panică. Oferta era extrem de subțire, și era evident că știința ocupa un rol marginal în opțiunile participanților.
Totuși, chiar și în acest peisaj dominat de aspectul de bâlci, am reușit să identific câteva titluri care, cred eu, merită atenția publicului. Iată, mai jos, câteva dintre ele.
„Când Einstein se plimba cu Gödel” – Jim Holt, Ed. Humanitas
Când Einstein se plimba cu Gödel, volumul semnat de Jim Holt, provoacă cititorul la o aventură intelectuală amplă, în care ideile ce au remodelat știința și filosofia ultimului secol capătă viață. Cu un stil limpede, plin de vervă și deseori presărat cu ironie fină, autorul reușește să facă accesibile concepte care, la o primă vedere, par intimidante… structura timpului, relativitatea, teoria corzilor, mecanica cuantică șamd.
Volumul nu se rezumă la explicații teoretice. Holt conturează și portrete memorabile ale unor minți care au schimbat felul în care gândim universul, de la matematiciana vizionară Emmy Noether, la Alan Turing, părintele informaticii moderne, și până la Benoit Mandelbrot, exploratorul lumii fractalilor. Când Einstein se plimba cu Gödel devine astfel o introducere în idei captivante, dar adesea greșit înțelese. Una care invită cititorul să mediteze atât la viitorul cosmosului, cât și la propriile percepții despre realitate.
„Cosmo Sapiens. Evoluția omului de la originile Universului”, John Hands, Ed. Humanitas
„Acum 150 de ani, Originea speciilor a lui Charles Darwin a marcat începutul unei abordări cu totul noi. Metoda empirică adoptată de Darwin a dus în cele din urmă la ideea că suntem produsul evoluției biologice. Cu 50 de ani în urmă, cosmologii au ajuns la concluzia că materia și energia din care suntem alcătuiți își au originea într-un Big Bang din care a apărut universul. Iar acum vreo 30 de ani specialiștii în neuroștiințe au început să arate cum ceea ce vedem, auzim, simțim și gândim se corelează cu activitatea neuronilor din anumite părți ale creierului. […] În această carte voi încerca să văd ce informații de încredere ne poate oferi știința, prin observație sistematică și experiment, despre modul în care am evoluat de la originea universului și dacă ceea ce suntem ne face diferiți de toate celelalte animale“, sublinia autorul.
John Hands reunește descoperiri din cosmologie, fizică, biologie evolutivă, neuroștiințe și antropologie pentru a reevalua critic teoriile consacrate despre Big Bang, evoluția darwiniană, determinismul genetic și natura conștiinței. În loc să accepte explicațiile standard, el investighează lacunele și contradicțiile din gândirea științifică actuală și propune o perspectivă alternativă, susținută de argumente și dovezi.
Rezultatul este o poveste amplă și provocatoare despre locul omului într-un proces evolutiv care pare să depășească biologia și să se întindă până în structura profundă a cosmosului. O carte care invită cititorul să regândească nu doar originile speciei noastre, ci și relația dintre mintea umană și Univers.
„Lumea în 2050. Cum să ne gândim la viitor” – Hamish McRae, Ed. Niculescu
Cum va arăta planeta peste un sfert de secol? Într-o epocă în care demografia se reconfigurează, clima presează, tehnologia accelerează, iar modelele de guvernare se rescriu, întrebarea nu mai este doar teoretică, ci una care pregătește terenul pentru deciziile de mâine.
Hamish McRae, un reputat analist al tendințelor globale și una dintre cele mai influente voci europene în edomeniu, propune o incursiune limpede și captivantă în viitorul apropiat. Cu o experiență uriașă în cercetare și cu o abilitate rară de a lega dinamica economică de lecțiile istoriei, autorul cartografiază oportunitățile și riscurile care vor modela lumea până în 2050.
Cartea funcționează ca un ghid esențial pentru cititorii preocupați de direcția în care se îndreaptă lumea. McRae urmărește „plăcile tectonice” ale economiei globale, de la mutațiile tehnologice la presiunile geopolitice și sociale, și oferă o viziune
asupra viitorului, una care nu cade nici în alarmism, dar nici în optimism facil. Practic, „Lumea în 2050” nu încearcă să prezică imposibilul, ci doar să ofere instrumentele cu care putem înțelege schimbarea.
Ce înseamnă să fii om. Istoria conștiinței din Paleolitic până azi – Charles Foster, Ed. Humanitas
Noua carte a lui Charles Foster, profesor la Oxford și autor cunoscut pentru experimentele sale ieșite din tipare, propune una dintre cele mai neobișnuite incursiuni în natura umană. „Ce înseamnă să fii om” nu este doar o lucrare de nonficțiune, ci o experiență completă. Este un amestec de confesiune, filozofie și observație științifică, construit în jurul unor experimente pe care autorul le duce până la capăt în mod literal.
Foster încearcă să trăiască așa cum au trăit strămoșii noștri, de la vânătorii-culegători ai Paleoliticului la comunitățile agricole timpurii, pentru a recupera senzații, percepții și moduri de gândire pe care civilizația modernă le-a estompat. Demersul său nu este o simplă excentricitate, ci o investigație profundă a felului în care s-a format conștiința umană și a ceea ce am pierdut odată cu lumea tehnică și rațională de astăzi.
