Aeneas, AI-ul care aduce la viață textele pierdute ale Romei antice

Manuscris antic în procesul de reconstituire
Manuscris antic. Credit foto: MARCO ANSALONI / Sciencephoto / Profimedia

O echipă de cercetători a dezvoltat un model de inteligență artificială care poate face ceea ce până acum era rezervat doar ochiului antrenat al istoricului, anume să estimeze vârsta și originea inscripțiilor latine antice și chiar să reconstituie fragmente lipsă din texte vechi de peste două milenii.

Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro

- articolul continuă mai jos -

Numele său este Aeneas, iar astăzi, în paginile revistei Nature, cercetătorii anunță că acest sistem ar putea schimba radical modul în care sunt studiate rămășițele scrise ale antichității romane.

Un domeniu cu provocări majore, epigrafia

Epigrafia, studiul inscripțiilor antice, este un domeniu complicat, în care cercetătorii trebuie să lucreze cu texte fragmentare, deteriorate de timp, în care lipsesc litere, cuvinte sau chiar fraze întregi. În plus, limbajul folosit se modifică în funcție de epocă și regiune.

Până acum, singura soluție era compararea acestor inscripții cu altele similare, într-un proces consumator de timp și dependent de experiența cercetătorului. „Găsirea unor paralele relevante poate dura săptămâni sau chiar luni”, explică Thea Sommerschield, epigrafistă la Universitatea din Nottingham și coautoare a studiului.

Cum funcționează Aeneas

Pentru a accelera și eficientiza acest proces, cercetători din Marea Britanie, Grecia și de la Google DeepMind au antrenat Aeneas pe un set combinat de date provenind din trei dintre cele mai mari baze de date epigrafice din lume.

Modelul a fost „hrănit” cu texte provenite din 176.861 de inscripții latine, dintre care 5% au fost însoțite și de imagini, acoperind o perioadă cuprinsă între secolul al VII-lea î.Hr. și secolul al VIII-lea d.Hr. Aeneas este compus din trei rețele neuronale specializate: una pentru restaurarea textului lipsă, alta pentru estimarea locului de origine al inscripției și o a treia pentru stabilirea vârstei aproximative.

În plus, oferă și o listă de inscripții similare, extrase din baza de date, care susțin ipoteza propusă, ordonate în funcție de relevanță.

„Aeneas poate găsi instantaneu paralele din întregul nostru set de date, pentru că fiecare text are un identificator unic”, spune Yannis Assael, cercetător la Google DeepMind și coautor al lucrării.

Testat de specialiști

Pentru a verifica precizia și utilitatea modelului, echipa a organizat un experiment cu 23 de specialiști în epigrafie. Aceștia au fost rugați să reconstruiască texte din care lipseau pasaje, să le dateze și să identifice originea lor, atât cu cât și fără ajutorul modelului.

Rezultatele au fost concludente. Fără suport AI, specialiștii au estimat data inscripțiilor cu o marjă de eroare de aproximativ 31 de ani. Aeneas, pe cont propriu, a oferit predicții cu o marjă de doar 13 ani. Iar când experții au avut acces și la sugestiile modelului, precizia lor a crescut semnificativ, ajungând la o marjă medie de 14 ani.

Încercarea pe un text celebru

Modelul a fost testat și pe un text faimos, Res gestae divi Augusti, o inscripție ce descrie viața împăratului Augustus. Predicțiile lui Aeneas au fost remarcabil de apropiate de cele ale istoricilor, iar modelul nu s-a lăsat păcălit de datele menționate în text, o capcană frecventă în analiza documentelor vechi. A recunoscut inclusiv variații ortografice și alte indicii subtile pe care specialiștii le folosesc pentru a determina vârsta și originea unui text.

Într-un alt test, Aeneas a analizat o inscripție de pe un altar și, fără a fi informat în prealabil, a identificat o altă inscripție de pe un altar din aceeași regiune și din aceeași perioadă. Potrivit echipei de cercetare, această asociere corectă, făcută fără cunoștințe explicite despre legătura dintre cele două, demonstrează capacitatea modelului de a învăța tipare subtile din datele disponibile.

Un aliat digital pentru istorici și studenți

Anne Rogerson, specialistă în texte latine la Universitatea din Sydney, consideră că Aeneas va deveni un instrument esențial pentru istoricii care lucrează cu volume uriașe de date.

Poate accelera identificarea de inscripții similare, un proces care, în mod tradițional, durează luni de zile, și ar putea fi de un real folos și pentru studenții care învață epigrafie. Rogerson subliniază că, spre deosebire de modelele AI generaliste, Aeneas oferă răspunsuri bine argumentate, bazate pe un set de date academic verificat: „Nu dă răspunsuri la întâmplare, ci formulează ipoteze raționale, construite pe dovezile existente”.

Limitele modelului

Totuși, modelul nu este lipsit de limitări. A fost antrenat pe o bază de date mult mai mică decât cele folosite de modele precum ChatGPT sau Microsoft Copilot, ceea ce înseamnă că performanța sa ar putea scădea în cazul inscripțiilor foarte rare sau provenite din epoci mai puțin documentate. „Aeneas nu va fi întotdeauna util pentru texte unice sau pentru perioade slab reprezentate arheologic”, avertizează Rogerson.

Cu toate acestea, Aeneas reprezintă un pas promițător spre o epocă în care istoria nu mai este descifrată doar în biblioteci sau situri arheologice, ci și cu ajutorul rețelelor neuronale. Nu pentru a înlocui istoricii, ci pentru a le da un aliat cu o memorie uriașă și o viteză de analiză imposibilă pentru mintea umană.

  • George Radu este un autor care abordează subiecte variate din domeniul tehnologiei, apărării și viitorului. Domeniile sale de expertiză includ inteligența artificială etică, interfețele om-mașină (HMI), realitatea augmentată și virtuală aplicată (XR), precum și impactul social și cultural al noilor tehnologii. Nu se teme să pună întrebări dificile și să exploreze implicațiile filozofice ale inovațiilor tehnologice.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citește si...