Unul dintre cele mai cunoscute fenomene din psihologie, efectul Dunning–Kruger (tendința celor slab pregătiți de a se crede competenți, iar a celor foarte buni de a-și subestima abilitățile) este pe cale să fie rescris. Iar principalul responsabil este inteligența artificială, informează LiveScience.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Aalto din Finlanda, în colaborare cu omologi ai lor din Germania și Canada, arată că utilizarea chatboților precum ChatGPT modifică forma clasică a efectului Dunning–Kruger.
Pe scurt, îi face pe toți utilizatorii, indiferent de nivelul real de competență, să creadă că s-au descurcat mai bine decât au făcut-o în realitate. Iar cei mai experimentați în AI sunt, paradoxal, și cei mai ușor de păcălit, se arată în studiul publicat în revista Computers in Human Behavior.
Iluzia competenței
În cadrul testului, cercetătorii au recrutat 500 de participanți și le-au oferit probleme reale de raționament logic din celebrul LSAT, examenul de admitere în facultățile de drept din SUA. Jumătate dintre subiecți au avut voie să folosească un chatbot AI pentru a rezolva sarcinile. La final, toți au fost întrebați cât de bine cred că s-au descurcat și cât de familiarizați sunt cu AI. În plus, urmau să fie motivați cu o recompensă financiară dacă își estimau corect performanța.
Rezultatul a fost unul surprinzător. Cei care au folosit AI au avut mult mai multă încredere în răspunsurile lor, chiar și atunci când acestea erau greșite. Mai mult, chiar și participanții cu abilități ridicate au ajuns să își supraestimeze competențele, un comportament rar întâlnit în absența AI. „Am descoperit o incapacitate majoră, comună tuturor participanților, de a-și evalua corect performanța atunci când folosesc AI”, a explicat Robin Welsch, coordonatorul studiului.
Externalizare cognitivă și gândire superficială
Cercetătorii spun că explicația ține de modul în care oamenii interacționează cu sistemele de inteligență artificială. Majoritatea utilizatorilor acceptă răspunsul dat de chatbot după o singură întrebare, fără verificări suplimentare sau reflecție critică. Fenomenul poartă numele de „externalizare cognitivă”, pentru că delegăm o parte din gândire către AI, ceea ce ne reduce propriile mecanisme de control. Cu mai puțină implicare mentală, capacitatea de a ne evalua realist performanțele scade.
Un alt efect este micșorarea diferențelor dintre utilizatorii cu abilități ridicate și cei cu abilități reduse. Modelele lingvistice mari îi ajută pe toți să obțină rezultate ceva mai bune, ceea ce dă impresia unui progres generalizat, deși înțelegerea profundă rămâne superficială.
Decizii mai proaste, exces de încredere și erodarea abilităților
Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai prezentă în activitățile de zi cu zi, efectele descoperite ridică semnale de alarmă. Cercetătorii avertizează că acuratețea metacognitivă, capacitatea de a înțelege cât de bine realizăm o sarcină, ar putea avea de suferit. O dependență tot mai mare de răspunsurile AI, fără verificare sau gândire critică, riscă să slăbească abilitatea oamenilor de a evalua informațiile în mod independent.
Mai mult, încrederea excesivă determinată de utilizarea AI afectează atât începătorii, cât și pe cei experimentați. Cei care cunosc mai bine instrumentele AI tind chiar să își supraestimeze competențele într-o măsură mai mare decât utilizatorii ocazionali, ceea ce poate alimenta un climat de decizii greșite și de erodare a abilităților profesionale.
Studiul vine într-un moment în care tot mai multe voci se întreabă dacă modelele lingvistice nu sunt „prea lingușitoare”, fapt care confirmă prea ușor presupunerile utilizatorilor. Într-un astfel de context, iluzia de competență devine nu doar un efect secundar al tehnologiei, ci chiar o provocare majoră pentru capacitatea noastră de a gândi critic.
