Inteligența artificială va ajunge inevitabil în școlile din România, însă miza reală nu este viteza adoptării, ci modul în care sistemul educațional este pregătit pentru această schimbare. Avertismentul vine de la rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Gabriel Pirtea, care susține că România riscă să pice în capcana digitalizării făcute „din inerție”, fără obiective clare și fără rezultate reale, se arată într-un comunicat emis de UVT.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„Pentru România, cea mai bună strategie în 2026 nu este graba de a adopta AI în educație, ci disciplina de a o face cu un scop clar, cu precauție, cu echitate și cu profesori pregătiți. AI va intra oricum în educație; diferența va fi dacă intră ca o strategie sau ca un accident”, afirmă Pirtea, care pornește de la concluziile raportului OECD „AI adoption in the education system”, publicat în decembrie 2025.
Ce fel de școală vrem?
Raportul OECD subliniază că introducerea inteligenței artificiale nu este doar o chestiune de echipamente sau software, ci presupune decizii fundamentale despre tipul de învățare și rolul școlii în societate. Potrivit rectorului UVT, greșeala majoră ar fi ca România să pornească de la instrumente și nu de la problemele reale din sistem.
„Lecția principală este să identificăm problema înainte de a alege soluția de AI. În trecut, proiectele de digitalizare au fost frecvent conduse de achiziții și infrastructură, presiuni legate de calendarul de implementare și finanțare, respectiv de pilotări fără o evaluare riguroasă a rezultatelor. Dacă procedăm la fel și cu AI-ul, riscăm să obținem doar AI ca ornament, platforme scumpe, folosite superficial, fără efect asupra rezultatelor educaționale și fără garanții privind echitatea utilizării AI”, avertizează Pirtea.
AI, între reducerea și amplificarea inegalităților
Un alt punct sensibil evidențiat de raportul OECD este riscul ca inteligența artificială să adâncească inegalitățile existente. Deși AI poate ajuta la reducerea abandonului școlar sau la sprijinirea elevilor vulnerabili, accesul inegal la tehnologie poate produce efectul invers.
„În România, dacă instrumentele AI sunt implementate «în medie», ele vor fi folosite în special de școlile bune și de familiile cu resurse. Fără politici explicite de echitate, AI riscă să devină un mecanism de stratificare, nu de incluziune”, a adăugat rectorul UVT.
Alfabetizarea digitală, o condiție esențială
Rectorul atrage atenția că introducerea AI în educație nu poate funcționa fără o alfabetizare digitală solidă, care să depășească simplele competențe tehnice. Elevii trebuie să înțeleagă limitele inteligenței artificiale, riscurile de bias și implicațiile etice ale utilizării acesteia. În plus, alfabetizarea digitală nu presupune doar cunoștințe tehnice, ci include gândire critică.
„Nu este vorba despre a introduce AI ca materie la informatică. Alfabetizarea digitală trebuie să devină o competență generală, integrată în toate disciplinele, predată și evaluată de profesori pregătiți pentru era GenAI”, subliniază Pirtea.
Precauție și rolul-cheie al profesorilor
Raportul OECD recomandă o implementare graduală a AI, cu evaluări independente și limite clare, mai ales atunci când sunt implicați minori sau date sensibile. Rectorul UVT consideră că acest principiu este crucial într-un sistem educațional aflat sub presiunea rezultatelor rapide.
„Pentru România, unde presiunea pentru rezultate rapide este mare, AI nu trebuie să devină o mașină de «ușurare» a învățării, ci un instrument care susține efortul inteligent și feedback-ul de calitate”, afirmă el.
În final, Gabriel Pirtea a subliniat că adevărata infrastructură a educației nu este tehnologia, ci oamenii. Profesorii rămân centrali în utilizarea eficientă a AI, iar fără investiții serioase în formarea lor, orice strategie riscă să eșueze.
„Dacă adoptăm AI fără a investi în competențele pedagogice ale profesorilor, riscăm stres, rezistență pasivă și o utilizare superficială a tehnologiei. AI-ul nu poate înlocui educația. Dar o educație nepregătită poate fi destabilizată de AI”, conchide rectorul Universității de Vest din Timișoara.
