O mare parte a lumii tehnologice s-a concentrat pe calculul ca fiind o barieră majoră în calea implementării AI. Și, în timp ce companiile tehnologice s-au întrecut în a-și asigura puterea, aceste eforturi au întârziat achizițiile de GPU până la punctul în care Microsoft a comandat aparent prea multe cipuri pentru cantitatea de energie pe care a contractat-o. Asta pentru că CEO-ul Microsoft, Satya Nadella, nu știe câtă putere de calcul este necesară pentru inteligența artificială, potrivit TechCrunch.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Problema Microsoft, construirea unui centru de date aproape de o sursă de energie
CEO-ul Microsoft recunoaște în cadrul unui podcast că ciclurile cererii și ofertei nu pot fi „prevăzute cu adevărat”. Cea mai mare problemă cu care compania pe care o conduce se confruntă acum nu este o „supraabundență” de putere de calcul, ci de o lipsă a puterii și capacității „de a construi (centrul de date) suficient de repede” în apropierea unei surse directe de energie.
„Dacă nu poți face asta, s-ar putea să te trezești cu o grămadă de cipuri în stoc pe care nu le poți conecta. De fapt, asta este problema mea astăzi. Nu este o problemă de aprovizionare cu cipuri, ci faptul că nu am carcase calde la care să le conectez”, a adăugat CEO-ul Microsoft, Satya Nadella.
Timp de mai bine de un deceniu, cererea de energie electrică în SUA a rămas constantă. Dar, în ultimii cinci ani, cererea din partea centrelor de date a început să crească, depășind planurile utilităților pentru noi capacități de generare. Acest lucru i-a determinat pe dezvoltatorii de centre de date să adauge energie în așa-numitele aranjamente behind-the-meter (n.r.: „în spatele contorului”), în care energia electrică este alimentată direct la centrul de date, ocolind rețeaua.
Altman: Mulți oameni vor fi „extrem de nemulțumiți”
Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a participat și el la podcastul la care a fost și CEO-ul Microsoft, și este de părere că legarea directă la sursa de electricitate ar putea să se creeze alte probleme, de ordin social.
„Dacă o formă de energie foarte ieftină va fi disponibilă în curând la scară largă, atunci mulți oameni vor fi extrem de nemulțumiți de contractele existente pe care le-au semnat”, a declarat Sam Altman, CEO-ul OpenAI.
Altman a investit în energia nucleară, inclusiv în startup-ul de fisiune Oklo și startup-ul de fuziune Helion, împreună cu Exowatt, un startup solar care concentrează căldura soarelui și o stochează pentru utilizare ulterioară. Niciuna dintre acestea nu este însă pregătită pentru o implementare pe scară largă în prezent, iar tehnologiile bazate pe combustibili fosili, cum ar fi centralele electrice pe gaz natural, necesită ani de zile pentru a fi construite.
În plus, comenzile plasate astăzi pentru noi turbine cu gaz probabil nu vor fi onorate până la sfârșitul acestui deceniu. Acesta este unul dintre motivele pentru care companiile de tehnologie au adoptat rapid energia solară, atrase de costul redus al tehnologiei, de energia fără emisii și de capacitatea de implementare rapidă.
Nici energia fotovoltaică nu este perfectă
Energia solară fotovoltaică este, în multe privințe, o tehnologie paralelă cu semiconductorii, care a fost eliminată de riscuri și a devenit un produs de larg consum. Atât energia solară fotovoltaică, cât și semiconductorii sunt construiți pe substraturi de siliciu și ambii ies de pe liniile de producție ca componente modulare care pot fi ambalate împreună și legate în matrice paralele care fac ca partea finalizată să fie mai puternică decât orice modul individual.
Datorită modularității și vitezei de implementare a energiei solare, ritmul de construcție este mult mai apropiat de cel al unui centru de date. Dar ambele necesită încă timp pentru a fi construite, iar cererea se poate schimba mult mai repede decât poate fi finalizat un centru de date sau un proiect solar.
Altman a recunoscut că, dacă AI devine mai eficientă sau dacă cererea nu crește așa cum se așteaptă, unele companii ar putea rămâne cu centrale electrice nefolosite. Dar, din alte comentarii ale sale, nu pare să creadă că acest lucru este probabil. În schimb, pare să creadă cu tărie în paradoxul Jevons, care spune că o utilizare mai eficientă a unei resurse va duce la o utilizare mai mare, crescând cererea globală.
