Un studiu recent al cercetătorilor de la MIT susține că utilizarea excesivă a inteligenței artificiale în redactarea eseurilor ar putea duce la scăderea implicării cognitive și la ceea ce ei numesc „datorie cognitivă”. Dar concluziile sunt preliminare, iar dezbaterea rămâne deschisă, informează TheConversation.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
De la apariția ChatGPT în urmă cu aproape trei ani, impactul inteligenței artificiale asupra educației a devenit un subiect aprins de dezbatere. Este AI o unealtă utilă pentru învățare personalizată sau doar un shortcut care afectează formarea gândirii critice?
Cercetătorii de la MIT au realizat un studiu pe 54 de adulți, cărora le-au cerut să redacteze trei eseuri, folosind fie ChatGPT, fie un motor de căutare, fie doar propria minte. Măsurătorile neurologice și analiza lingvistică a textelor au arătat că cei care au folosit AI au avut o implicare cognitivă semnificativ mai scăzută.
Aceștia au reținut mai greu citate din propriile eseuri și au declarat că nu simt același grad de „proprietate” asupra conținutului.
Trecerea de la AI la gândire umană a redus performanțele
Într-o a patra sesiune, participanții au schimbat metodele: cei care folosisera doar creierul au trecut la AI, iar ceilalți au scris fără ajutor. Grupul care a trecut de la AI la „gândire umană” a avut performanțe slabe și o implicare minimă — semnificativ mai scăzută decât cei care lucraseră constant fără AI.
Autorii vorbesc despre acumularea unei „datorii cognitive”: folosirea îndelungată a AI reduce capacitatea de a reveni la gândirea activă și susținută.
Totuși, trebuie notat că doar 18 persoane au participat la această sesiune finală, ceea ce limitează valoarea statistică a concluziilor.
Nu ne face AI automat mai „proști”
Alți experți susțin că diferențele observate pot fi explicate prin familiarizarea cu sarcina. Grupul care a scris mai multe eseuri fără AI a devenit mai eficient cu fiecare încercare. Cei care au trecut brusc de la AI la redactare liberă au avut doar o singură șansă, deci nu puteau egala experiența acumulată de ceilalți.
În plus, grupul care a trecut de la redactare fără AI la folosirea ChatGPT a știut cum să-l utilizeze strategic, în special pentru rafinarea ideilor deja dezvoltate anterior.
Evaluările școlare trebuie să se adapteze
Studiul MIT ridică întrebări importante despre modul în care AI ar trebui integrată în procesul educațional. Așa cum, în anii ʼ70, apariția calculatoarelor de buzunar a dus la schimbarea nivelului examenelor, și AI necesită o adaptare a cerințelor academice.
Profesorii care cer aceleași teme ca acum cinci ani, dar permit accesul la instrumente AI, riscă să încurajeze superficialitatea. În aceste condiții, AI poate deveni o unealtă a „lenei metacognitive”.
Dar AI poate fi folosită și inteligent: de exemplu, pentru a crea planuri de lecție complexe, care apoi să fie susținute și analizate oral. Sarcina rămâne provocatoare, dar mijloacele se schimbă.
Nu scrii mai bine doar pentru că n-ai folosit AI
În studiul MIT, participanții au scris eseuri standard, iar cei care au folosit AI s-au adaptat pentru a livra rezultate „acceptabile” cu efort minim. Asta nu înseamnă că AI i-a făcut mai puțin inteligenți, ci că nu li s-a cerut mai mult.
Situația este similară cu cea a elevilor puși să rezolve calcule dificile cu sau fără calculator, unii transpiră, alții apasă un buton.
Cum formăm gândirea critică în era AI
Tinerii de azi trebuie să gândească critic și creativ, dar AI redefinește aceste competențe. Scrisul de mână sau calculele manuale nu mai sunt dovezi în sine ale abilităților intelectuale.
Viitorul aparține celor care știu când, unde și cum să folosească AI. Înțelegerea sarcinilor care pot fi externalizate către un asistent digital, fără a pierde rigoarea gândirii, va face diferența între superficialitate și competență autentică.
