La aproape doi ani și jumătate de la lansarea ChatGPT, Microsoft își propune să ducă inteligența artificială la un nou nivel, nu doar prin perfecționarea chatboților, ci prin reinventarea însăși a internetului. Ambiția: o tranziție de la web-ul bazat pe clicuri la ceea ce compania numește „agentic web”, un internet populat de agenți autonomi care lucrează pentru utilizatori, potrivit TechXplore.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„Vrem ca AI-ul să facă pentru internet ce au făcut telefoanele mobile pentru comunicare”, a declarat recent Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, în cadrul conferinței anuale Build, desfășurate la Seattle. E o promisiune ambițioasă, dar și una riscantă.
Ce este „agentic web”?
În viziunea Microsoft, viitorul nu mai înseamnă să deschidem browserul și să căutăm manual informații. În schimb, vom trimite „agenți AI” care vor naviga internetul în locul nostru, interacționând cu alte site-uri, sisteme și agenți pentru a îndeplini sarcini complexe. Vrei să îți planifici vacanța? Un agent va căuta cele mai bune zboruri, hoteluri și activități, toate în funcție de bugetul și preferințele tale.
Acești agenți ar urma să poată rezolva și probleme tehnice: de la identificarea unui bug în cod până la generarea automată de prezentări sau organizarea cheltuielilor lunare.
O nouă arhitectură pentru AI: de la chatboți la infrastructură
Microsoft nu vrea doar să construiască agenți — vrea să ofere fundația pe care alții îi pot construi. Așa-numitul „AI stack” al companiei include atât infrastructura hardware, cât și protocoale standardizate. Unul dintre acestea este Model Context Protocol (MCP), descris de Kevin Scott, CTO Microsoft, ca „echivalentul HTTP pentru agenți AI”.
Acest protocol ar permite agenților să navigheze liber între site-uri, colectând date și interacționând între ei. Totodată, Microsoft propune și NLWeb — o alternativă naturală la HTML, menită să facă web-ul mai accesibil pentru AI, dar și pentru utilizatorii non-tehnici, prin comenzi în limbaj natural.
Problemele din teren: erori, confuzie și lipsă de standardizare
Dar dacă un agent face o greșeală? Dacă interpretarea sa greșită a unei informații duce la decizii costisitoare în domenii sensibile precum sănătate, justiție sau finanțe?
„Este ca și cum i-ai da cuiva 100 de dolari și i-ai spune să facă cumpărăturile în locul tău”, avertizează Chirag Shah, profesor de știința informației la Universitatea din Washington. „Acceptabil în cazul unor sarcini simple, dar extrem de riscant când vine vorba de decizii critice”.
Iar semnele de întrebare nu lipsesc. În ultimele luni, diverse sisteme AI au fost implicate în incidente controversate. Chatboți precum Grok (al companiei xAI, fondată de Elon Musk) au promovat teorii conspiraționiste pe rețele sociale, în timp ce Google AI a oferit explicații false pentru expresii inventate. Chiar și publicații respectate, precum Chicago Sun-Times, au folosit AI pentru a genera articole cu titluri de cărți și citate complet inventate.
Cine stabilește regulile noului internet?
Internetul, așa cum îl știm, a fost construit pe standarde neutre stabilite de World Wide Web Consortium (W3C). Microsoft poate propune noi protocoale pentru „agentic web”, dar nu există nicio garanție că ceilalți jucători le vor adopta.
Google, Meta și xAI dezvoltă la rândul lor ecosisteme proprii de agenți. Iar această competiție riscă să fragmenteze internetul în mai multe „sub-rețele AI” incompatibile, în loc să creeze un standard universal.
Suntem pregătiți să renunțăm la control?
În ciuda entuziasmului din industrie, adopția pe scară largă ar putea întârzia. La fel ca în cazul mașinilor autonome, tehnologia există, dar încrederea publicului și reglementările nu țin încă pasul. „Nu suntem încă pregătiți să cedăm controlul acestor sisteme”, spune Shah.
Pe termen scurt, AI-ul va deveni cu siguranță o parte din ce în ce mai integrată a experienței online. Dar o revoluție totală a modului în care funcționează internetul? Asta rămâne de văzut.
