Un studiu realizat de cercetători din SUA și Germania ridică semne serioase de întrebare privind gradul în care instrumentele de inteligență artificială, precum ChatGPT sau Google Gemini, au început să influențeze masiv literatura științifică. Analizând peste 15 milioane de rezumate biomedicale din baza de date PubMed, autorii au descoperit urme clare ale stilului specific generat de modelele de limbaj de mari dimensiuni (LLM) în texte care, teoretic, ar trebui să reflecte doar gândirea și munca autorilor umani.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Studiul, publicat în revista Science Advances, sugerează că cel puțin 13,5% dintre articolele științifice publicate în 2024 au fost redactate, cel puțin parțial, cu ajutorul unui LLM. Creșterea bruscă a frecvenței anumitor alegeri lexicale „florate” – precum „showcasing”, „pivotal” sau „grappling”, a fost corelată direct cu momentul lansării publice a ChatGPT, în noiembrie 2022.
Analiza „excesului de cuvinte”
Pentru a evita erorile comune în detectarea conținutului generat de AI, cercetătorii nu s-au bazat pe comparații directe între texte umane și texte scrise de modele LLM, ci au folosit o metodologie împrumutată din epidemiologie, analiza „excesului”.
Așa cum în studiile despre pandemie se analizează excesul de decese față de o perioadă de referință, aici s-a analizat excesul de folosire al unor cuvinte înainte și după apariția ChatGPT.
Rezultatul? Înainte de 2024, majoritatea acestor cuvinte „în exces” erau substantive (79,2%). După 2024, proporția s-a inversat: 66% sunt acum verbe, iar 14% adjective, o schimbare stilistică bruscă, tipică scrierii asistate de AI.
Diferențe între domenii și țări
Autorii au remarcat variații importante între diferite domenii științifice, dar și între țările de origine ale articolelor și revistele care le-au publicat. În anumite arii, adoptarea AI-ului pare să fie mai rapidă, ceea ce ridică noi întrebări legate de standardele de etică, transparență și integritate academică.
Odată cu dezvoltarea rapidă a modelelor generative, limbajul științific pare să intre într-o nouă fază, una în care stilul devine un indicator al contribuției mașinilor, nu doar al autorului uman.
Cu toate acestea, studiul nu pune sub semnul întrebării calitatea cercetării în sine, ci doar semnalează faptul că modul în care sunt scrise articolele științifice se schimbă, uneori subtil, alteori vizibil.
„În esență, LLM-urile nu plagiază, dar pot uniformiza discursul științific într-un mod care face mai greu de distins vocile autentice ale cercetătorilor”, avertizează autorii.
O știință aflată în plină transformare
Pentru comunitatea academică, întrebarea nu mai este dacă AI-ul e folosit în redactare, ci cât de mult e folosit și cum poate fi reglementată această practică fără a penaliza progresul. Tot mai multe reviste încep să solicite autorilor să declare utilizarea instrumentelor AI, dar implementarea acestor reguli este încă neuniformă.
În absența unor reglementări clare și a unor instrumente de detectare universal acceptate, amprentele AI rămân, deocamdată, un semn discret, dar tot mai vizibil, al unei științe aflate în plină transformare.
