De fiecare dată când scrii o întrebare în ChatGPT, fără să-ți dai seama, faci mai multe monopoluri să devină mai bogate — și nu e diferit nici dacă folosești unul dintre concurenții săi. Aproape toți se bazează pe cipuri produse de Nvidia Corp., care deține aproximativ 92% din piața așa-numitelor „acceleratoare de inteligență artificială”, componentele esențiale care fac chatbot-urile să funcționeze. Nvidia se bazează pe trei parteneri-cheie pentru fabricarea semiconductoarelor sale: SK Hynix Inc. din Coreea de Sud, Taiwan Semiconductor Manufacturing Co. (TSMC) și ASML Holding NV din Țările de Jos. Fiecare dintre acești furnizori are o poziție de piață aproape la fel de solidă ca Nvidia — sau chiar mai puternică, Bloomberg informează.
În multe industrii, un asemenea nivel de dominație ar atrage atenția autorităților antitrust. În tehnologie, însă, e de mult acceptat că inovațiile importante pot duce la dominarea pieței și la menținerea acesteia ani la rând prin exploatarea legilor de scalabilitate. Acest lucru s-a întâmplat cu mainframe-urile, calculatoarele personale, browserele web, motoarele de căutare, rețelele sociale și sistemele de operare mobile.
Unele dintre aceste monopoluri au fost doborâte de rivali, nu de reglementări guvernamentale. Este posibil ca AI-ul să aibă propriul său „moment iPhone”, în care o nouă invenție să facă firmele dominante să devină brusc irelevante. La fel de posibil este ca AI-ul să nu aibă impactul economic uriaș promis, ceea ce ar pune capăt goanei după aur. Pentru moment, însă, monopolurile AI sunt în lumina reflectoarelor.
Patru companii domină lanțul de aprovizionare AI: Nvidia, SK Hynix, TSMC și ASML
Niciodată nu s-au mizat atâția bani pe un singur domeniu. Împreună, Nvidia și cei trei parteneri esențiali ai săi aveau, la jumătatea lunii martie, o valoare de piață combinată de peste 4 trilioane de dolari. Nvidia singură reprezintă 6% din indicele S&P 500. TSMC și ASML au devenit cele mai valoroase companii din țările lor. Aceste evaluări se bazează pe ideea că aceste companii vor avea piața de AI doar pentru ele timp de mulți ani.
Totuși, boom-ul AI e deja imprevizibil. Rivalii Nvidia cheltuie sume uriașe pentru a crea cipuri care să rivalizeze cu produsele sale din punct de vedere al puterii, vitezei și fiabilității.
Cum au devenit atât de mari
Timp de decenii, Nvidia a fost cunoscută pentru cipuri grafice destinate jocurilor video. Acestea folosesc o tehnică numită „calcul paralel”, în care mai mulți procesoare rezolvă simultan probleme complexe — mai repede decât un calculator tradițional. Cu peste zece ani în urmă, cercetători au descoperit că aceste cipuri sunt excelente pentru „deep learning”, tehnologia care stă la baza boom-ului ChatGPT.
CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a pariat devreme pe acest domeniu: în 2016 a livrat cipuri în valoare de 129.000 de dolari startup-ului nonprofit OpenAI. Deși a părut un accident la început, compania a profitat inteligent de oportunitate.
Nvidia dezvoltase deja o bibliotecă extinsă de cod pentru cipurile sale, bazată pe limbajul CUDA. Acesta a devenit standardul de facto pentru inginerii AI, făcând ca alternativele dezvoltate de startup-uri sau chiar de Google să nu prindă tracțiune. Nici măcar Intel, fostul rege al cipurilor, n-a reușit să țină pasul.
Pe 18 martie, Huang a lansat noua generație de cipuri și software, numită Dynamo, pe care a descris-o drept „sistemul de operare al unei fabrici de AI”.
Cine ce face
Pentru a funcționa, cipurile Nvidia au nevoie de un cip de memorie puternic, iar aici intervine SK Hynix — care controlează circa 80% din piața pentru cele mai performante memorii HBM. Rivala locală Samsung nu a reușit să țină pasul.
Deși Nvidia proiectează GPU-urile, nu le produce. Producția este externalizată către TSMC, companie taiwaneză care a inventat modelul de „foundry” (fabricare la comandă). Apple a fost primul client major care a adoptat TSMC în 2013, iar de atunci compania a rămas cu un avans uriaș. Se estimează că TSMC produce 99% din acceleratoarele AI din lume.
Dar și mai dominantă este ASML, companie olandeză care produce singură cele mai avansate echipamente de fabricare a cipurilor: mașinile EUV pentru litografiere. Fiecare costă circa 380 de milioane de dolari și nu are concurență reală.
Sunt aceste companii monopoluri?
În termeni de cotă de piață — da. În general, o cotă de peste 70% combinată cu bariere la intrare e considerată monopol. Comportamentul lor e o altă discuție. Deși prețurile cipurilor cresc (GPU-urile Nvidia pot ajunge la 90.000 dolari bucata), nu e clar dacă au crescut din cauza abuzului de poziție dominantă sau din lipsa alternativelor.
Marjele Nvidia sunt de peste 70%, iar clienții săi principali — Microsoft, Google, Amazon și Meta — par dispuși să suporte aceste costuri pentru a rămâne competitivi.
Ecosistemul AI gravitează în jurul Nvidia
Se estimează că 41% din veniturile Nvidia vin doar din aceste patru companii. Ele spun că nu reușesc să obțină suficiente GPU-uri pentru a-și construi centrele de date necesare pentru AI. Drept urmare, își dezvoltă propriile cipuri — Amazon, Microsoft, OpenAI — pentru a reduce dependența de Nvidia.
Totuși, și furnizorii Nvidia sunt vulnerabili. SK Hynix a fost singurul furnizor HBM3E o vreme, dar depindea prea mult de Nvidia pentru a impune prețuri abuzive. Între timp, Samsung și Micron au obținut aprobarea pentru propriile cipuri HBM3E.
Va dura?
Monopolurile tech au durat decenii în trecut — IBM, Microsoft, Google sunt exemple. Dar au fost înfrânte fie prin reglementare, fie prin inovație (vezi cazul Apple și iPhone vs. BlackBerry/Nokia). Nvidia domină de doar 3 ani, iar concurența deja crește.
Pentru moment, are cipuri mai rapide, software mai robust și cea mai matură rețea de distribuție. În lipsa alternativelor clare, clienții aleg Nvidia. Dar giganții cloud precum Amazon și Microsoft investesc în alternative, iar industria memoriilor e pe cale să devină mai competitivă.
Factorul DeepSeek
În ianuarie, startup-ul chinez DeepSeek a lansat un model AI competitiv dezvoltat cu buget redus, iar Nvidia a pierdut temporar 600 miliarde dolari din capitalizare. Dar modelul a fost construit tot cu cipuri Nvidia — mai vechi, din cauza restricțiilor SUA. Cu toate acestea, DeepSeek a aplicat o modificare la software-ul Nvidia (PTX) care a crescut eficiența antrenării modelelor, sugerând că nu e nevoie de cele mai noi cipuri pentru rezultate competitive.
Unii specialiști spun că acest lucru subminează avantajul Nvidia; alții cred că, dimpotrivă, întărește ecosistemul companiei, deoarece modificarea s-a făcut în cadrul software-ului său.
Amenințarea reglementărilor
Autoritățile nu par dispuse să desființeze Nvidia doar pentru că domină. Însă anchete există — despre practici de preț preferențial și despre achiziția Run:AI. Compania neagă orice comportament incorect și susține că va face software-ul Run:AI open-source.
Nici în Europa nu s-au opus achiziției. Guvernele sprijină aceste „campioni naționali” ai AI-ului — Nvidia în SUA, TSMC în Taiwan, ASML în Olanda.
Bariera reală nu e neapărat comportamentul incorect, ci costurile uriașe necesare pentru a intra pe piață. Chiar și Intel, cu toate resursele sale, nu a reușit să concureze eficient.
Așa cum spune un expert citat de Bloomberg: „În centrul succesului lor se află faptul că au făcut lucrurile bine.”
