Majoritatea oamenilor sunt mai preocupați de pericolele imediate generate de inteligența artificială decât de posibilele scenarii îndepărtate în care IA ar putea amenința supraviețuirea umanității. Un nou studiu realizat de Universitatea din Zürich și publicat în revista PNAS arată că respondenții fac o distincție clară între riscurile abstracte, ipotetice, și problemele concrete, actuale, iar pe acestea din urmă le iau foarte în serios, afirmă Phys.org.
Deși există un consens larg că inteligența artificială implică riscuri, modul în care acestea sunt înțelese și prioritizate diferă. Pe de o parte, există o viziune populară care pune accentul pe pericolele teoretice pe termen lung, cum ar fi ideea că IA ar putea deveni o amenințare existențială pentru omenire.
Pe de altă parte, tot mai multe voci atrag atenția asupra problemelor actuale, precum faptul că sistemele IA pot amplifica prejudecățile sociale sau pot contribui la dezinformare. Unii cercetători se tem că această obsesie pentru riscuri „apocaliptice” ar putea distrage atenția de la problemele reale, deja prezente în societate.
Ce riscuri ne preocupă cu adevărat?
Pentru a înțelege mai bine aceste percepții, o echipă de politologi de la Universitatea din Zürich a desfășurat trei experimente online de amploare, implicând peste 10.000 de participanți din SUA și Marea Britanie. Rezultatele au fost publicate în prestigioasa revistă Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Participanții au fost expuși la titluri de presă variate: unii au citit despre riscuri catastrofale și scenarii extreme, alții despre probleme actuale precum discriminarea sau pierderea locurilor de muncă cauzată de IA, iar alții despre potențialele beneficii ale inteligenței artificiale. Scopul a fost de a observa dacă avertismentele despre pericolele viitorului reduc atenția acordată problemelor din prezent.
Concluzia? Problemele actuale cântăresc mai greu
„Rezultatele noastre arată că respondenții sunt mult mai îngrijorați de riscurile imediate generate de IA decât de potențiale catastrofe viitoare”, afirmă profesorul Fabrizio Gilardi, de la Departamentul de Științe Politice al Universității din Zürich.
Chiar dacă textele despre riscuri existențiale au amplificat frica legată de astfel de scenarii, participanții au continuat să se arate mult mai preocupați de aspecte concrete, cum ar fi discriminarea sistematică produsă de algoritmi sau pierderile de locuri de muncă.
Totodată, studiul arată că oamenii sunt capabili să facă distincția între pericolele teoretice și cele tangibile și le iau în serios pe ambele — dar cu o prioritate clară pentru cele deja prezente în realitate.
Avem nevoie de un dialog larg, nu de o alegere exclusivă
Această cercetare umple un gol important în înțelegerea percepțiilor publice. În discursul public se vehiculează adesea ideea că exagerările privind viitorul distrag atenția de la problemele curente. Însă studiul de față este primul care oferă date clare ce arată că conștientizarea amenințărilor reale nu dispare, chiar și atunci când oamenii sunt expuși la avertismente dramatice despre viitor.
„Studiul nostru demonstrează că discuțiile despre riscurile pe termen lung nu anulează atenția pentru problemele imediate,” spune coautoarea Emma Hoes. Iar profesorul Gilardi completează: „Nu trebuie să alegem între cele două. Avem nevoie de o înțelegere simultană și echilibrată a ambelor tipuri de provocări, atât cele de azi, cât și cele care s-ar putea contura în viitor.”
Cand nu avem despre ce sa scriem, scriem despre AI si apocalipsa care o sa vina…
Articol slab.