Răspunsul scurt este da, dar dacă ești ca mine, știu că nu te mulțumești cu un simplu „da” sau „nu”. De fapt, nu revin așa cum ni le dorim noi – noi, cei care tresăream involuntar la sunetul inconfundabil al unui fly-by, când un motor de 600 cm³, patru în linie, urla spre linia roșie, undeva spre 14.000 rpm. Acel sunet cristalin, acel urlet metalic care creștea progresiv, trecând prin fiecare etapă a accelerației, nu era doar zgomot – era muzică pură pentru orice pasionat.
Acele motociclete nu erau simple mijloace de transport. Erau simboluri ale vitezei și pasiunii, creații perfecționate de-a lungul decadelor, inspirate din MotoGP, menite să-ți ofere senzația brută a unui motor de curse adaptat pentru șosea. Le simțeai în fiecare fibră a corpului – ghidonul semi-ghidon, poziția aplecată spre rezervor, scărițele ridicate, suspensia fermă care îți transmitea fiecare imperfecțiune a asfaltului. Nu erau motociclete confortabile, dar nici nu trebuiau să fie. În momentul în care accelerai, uitai de orice disconfort – erai una cu motocicleta.
Dar în ultimii ani, am trăit cu un sentiment tot mai puternic că această clasă va deveni doar o amintire. Și nu era o teamă nejustificată. Normele Euro din ce în ce mai stricte, popularitatea motoarelor cu mai puțini cilindri și inflația capacității cilindrice au transformat peisajul moto într-un mod pe care nu l-am anticipat. Motoarele de 600 cm³, cu patru cilindri, sunt pe cale de dispariție, iar în locul lor au apărut modele cu doi sau trei cilindri, care nu pot reda aceeași experiență senzorială.
Dacă la început oamenii decarosau motociclete sportive, le puneau un ghidon mai înalt și le transformau în naked-uri, astăzi, producătorii iau naked-uri, le adaugă carenaje și le vând drept sportive. Deși această schimbare pare să fie bine primită de noua generație de motocicliști, pentru cei care au crescut cu CBR600RR, R6, GSX-R600 sau ZX-6R, aceste noi modele nu au aceeași magie.
În ciuda acestor schimbări, mai există doi supraviețuitori autentici – Honda CBR600RR și Kawasaki ZX-6R. Sunt ultimii mohicani ai unei specii aflate pe cale de dispariție. Și, atâta timp cât încă mai pot fi cumpărate noi, pentru mine, ele sunt singurele motociclete sport adevărate.
Ultimele motociclete sport pure:
Honda CBR600RR – O esență pură a motorsportului, rafinată de-a lungul decadelor, cu un ADN ce provine direct din MotoGP. Este una dintre ultimele motociclete care păstrează tradiția unui supersport autentic, având un șasiu echilibrat și tehnologii de top pentru performanță maximă pe circuit și șosea.
- Motor: 599 cm³, 4 cilindri în linie
- Putere: 121 CP la 14.000 rpm
- Cuplu: 63 Nm la 11.500 rpm
- Greutate: 194 kg
Kawasaki ZX-6R – O legendă a supersport-ului, cu un motor elastic și o ciclistică ce îmbină precizia și agresivitatea. Este gândită pentru performanță pură, având un răspuns precis al accelerației și o ciclistică pregătită să se lupte pe circuit.
- Motor: 636 cm³, 4 cilindri în linie
- Putere: 128 CP la 13.000 rpm
- Cuplu: 69 Nm la 11.000 rpm
- Greutate: 198 kg
O schimbare de paradigmă
În schimbul acestor compromisuri, producătorii ne oferă o alternativă care, spre surprinderea mea, câștigă din ce în ce mai mult teren în rândul tinerilor motocicliști. Cumva, direcția construcției motocicletelor s-a întors complet. Dacă înainte motocicliștii transformau motocicletele sportive în naked-uri, demontând carenele și montând ghidoane mai înalte, acum producătorii iau naked-uri, le adaugă carene și le prezintă drept motociclete sportive.
Această schimbare a filozofiei motocicletelor sportive a dus la apariția unei generații noi de modele care prioritizează versatilitatea și confortul în utilizarea zilnică, sacrificând performanța brută și rafinamentul mecanic care defineau modelele vechi.
Noile motociclete „sport”:
Yamaha R7 – O motocicletă agilă și prietenoasă, creată pentru cei care vor o sportivă accesibilă și ușor de utilizat zilnic. Este o reinterpretare modernă a spiritului supersport, dar cu un motor cu doi cilindri care nu poate reproduce feeling-ul unui 600 clasic.
- Motor: 689 cm³, 2 cilindri în linie
- Putere: 73 CP la 8.750 rpm
- Cuplu: 67 Nm la 6.500 rpm
- Greutate: 188 kg
Aprilia RS660 – Un compromis elegant între sportivitate și versatilitate, cu o ciclistică bine echilibrată și un design atrăgător. Deși oferă 100 CP, nu reușește să redea senzația autentică a unui supersport tradițional.
- Motor: 659 cm³, 2 cilindri paraleli
- Putere: 100 CP la 10.500 rpm
- Cuplu: 67 Nm la 8.500 rpm
- Greutate: 183 kg
Yamaha R9 – Un pas înainte spre performanță, dar va reuși să umple golul lăsat de R6? Este promovată ca un model sportiv puternic, dar rămâne de văzut dacă va reuși să convingă pasionații de supersport.
- Motor: 890 cm³, 3 cilindri în linie
- Putere: ~119 CP
- Cuplu: ~93 Nm
- Greutate: 189 Kg
Kawasaki Ninja 650 – O motocicletă accesibilă, dar mai aproape de sport-touring decât de supersport. Poziția mai confortabilă și motorul paralel nu pot recrea senzația unui 600 sportiv clasic.
- Motor: 649 cm³, 2 cilindri paraleli
- Putere: 68 CP la 8.000 rpm
- Cuplu: 64 Nm la 6.700 rpm
- Greutate: 193 kg
Honda CBR650R – Singura motocicletă din listă cu motor de 4 cilindri, dar mai confortabilă decât un supersport adevărat. Este mai mult o motocicletă sport-touring civilizată decât un model hardcore de circuit.
- Motor: 649 cm³, 4 cilindri în linie
- Putere: 94 CP la 12.000 rpm
- Cuplu: 63 Nm la 8.500 rpm
- Greutate: 208 kg
Suzuki GSX-8R – O motocicletă prietenoasă și bine echilibrată, dar fără agresivitatea unei sportive clasice. Se adresează celor care vor un model sportiv, dar fără a face compromisuri mari la capitolul confort.
- Motor: 776 cm³, 2 cilindri paraleli
- Putere: 83 CP la 8.500 rpm
- Cuplu: 78 Nm la 6.800 rpm
- Greutate: 205 kg
Concluzie
Pentru mine, aceste motociclete sunt mai degrabă sport-touring decât adevărate sportive de clasă medie. De ce? Pentru că, atunci când sunt concepute, se pune mereu accent pe practicabilitate, confort zilnic și chiar touring, lucruri irelevante în epoca de aur a motocicletelor sportive. În plus, configurația motorului este una greșită (din punctul meu de vedere subiectiv). Dar poate asta este doar nostalgia vorbind – nostalgia pentru o perioadă în care o motocicletă sport era făcută fără compromisuri.
