În urmă cu 10 ani, motorul diesel era încă prima alegere pentru majoritatea clienților de mașini noi din România. Deși tranziția către electrice și reîntoarcerea la benzină începuseră, dar era încă fenomene vagi, motorul diesel încă echipa mai mult de jumătate din mașinilor noi vândute în țara noastră. Situația era similară în rândul importurilor second-hand.
Un comunicat APIA din iulie 2015 ne anunța atunci că 54,9% din mașinile noi vândute în primele șase luni ale acelui an erau echipate cu motoare diesel, în cazul anumitor mărci sau modele proporția dieselului în total unităților vândute fiind imposibil de egalat de benzină sau electrice – 93,8% la BMW și 97% la Volkswagen Passat. Datele Institutului Național de Statistică (INS) din acea perioadă ne arată că la capitolul second-hand situația era aproape identică: 54,7% dintre autoturismele înmatriculate erau diesel.
În următorii 10 ani s-au întâmplat mai multe lucruri care au mutat atenția clienților către benzină și electrice/hibride, iar motorul diesel a reînceput să fie privit de mulți clienți ca în urmă cu zeci de ani – potrivit mai degrabă pentru autoutilitare, autocare și camioane.
Perioada de glorie în România
Fie că ne referim la faimosul TDI din grupul Volkswagen, fiabilul 1,5 dCI Renault care echipa modelele constructorului român Dacia sau silențiosul CTDi care echipa modelele Opel, motorul diesel era foarte bine privit de români în trecut, în special de cei care cumpărau mașini second-hand.
Fundația percepției că motorul diesel este mai bun, mai economic, mai rezistent, fusese depusă cu mult timp înainte în România, la finalul anilor ’90 și începutul anilor 2000, când piața locală a fost inundată de modele importate din Germania, majoritatea cu motoare diesel, populare acolo încă din anii ’70-80.
Orice pasionat de mașini a auzit de faimosul motor 1,9 TDI cod ALH produs de Volkswagen, acest motor fiind prezent și căutat pe majoritatea Volkswagen-urilor Passat, Golf IV sau Bora importate în România de la finalul anilor 1990 și chiar după 2010. Totodată, dieselul Renault devenit faimos în România pe modelul Clio și apoi introdus și pe Dacia, bine-cunoscutul 1,5 dCI, a fost privit ca un model de fiabilitate și consum redus, iar acestea sunt doar două exemple.
Odată cu importurile vestice au apărut și componentele disponibile din dezmembrări, întrucât prețul pieselor era în continuare mare, deci cumpărătorii găseau și componente la prețuri mai mici.
Tranziția de la benzină la diesel
La finalul anilor ’90 și începutul anilor 2000, multe mașini înmatriculate pe piața din România erau diesel pentru că importatorii de mașini noi erau puțini, salariile erau mici și prețurile mașinilor noi erau mari pentru puterea de cumpărare a românilor.
În 2009, mașinile noi pe benzină dominau încă vânzările, potrivit datelor APIA, ele reprezentând aproape 70% din total. Cu toate acestea, în doar doi ani, situația s-a schimbat complet. În 2011, dieselul a crescut la peste 40% din totalul vânzărilor. În primele două luni din 2012 vânzările mașinilor echipate cu motoare diesel aveau o pondere de aproape 65% din total, iar la nivelul anului 2013 reprezentau 55% din total. Supremația s-a menținut, iar în 2015 peste jumătate din mașinile noi vândute în România erau echipate cu motoare diesel.
Supremația pe piața mașinilor noi, împreună cu vechea supremație pe piața second hand, însemna că motorul diesel domina înmatriculările auto în România în acea perioadă.
Înfrângerea la capitolul mașini noi
Declinul dieselului în preferințele clienților de mașini noi a început în 2016, fiind evidențiat de cifrele APIA publicate în 2017: proporția de autovehicule cu motor diesel vândute în România coborâse în anul care trecuse sub 50%, mai exact 49,3%. La final de 2017, proporția benzinei crescuse la 51,5% din total, iar în primele luni din 2019 sărise de 70%.
Deja la final de 2022 aproape 65% din autoturismele noi cumpărate în România erau pe benzină, iar dieselul ajunsese la 13,8%, fiind depășit la vânzări de modelele electrice/hibride.
Doi ani mai târziu, în decembrie 2024, proporțiile se mențineau apropiate, benzina era la 61,2%, iar dieselul era tot la 13,8% pondere în totalul vânzărilor de mașini noi, în parte și datorită implementării sistemelor mild-hibrid, care a mai îmblânzit scăderea. Mașinile electrice și hibride aveau o cotă de piață de 32%.
În ultimele date disponibile despre piața auto din România, publicate de APIA, ponderea dieselului în totalul mașinilor înmatriculate în ianuarie 2025 a scăzut sub 10%.
Dieselul moarte încet-încet și pe piața second hand
Doar pentru că numărul clienților de mașini noi care preferă motoare diesel s-a redus drastic, nu înseamnă că nu se înmatriculează în continuare multe mașini diesel în România. Cu toate acestea, datele INS (2015-2024) afișate mai jos ne dezvăluie un trend.
- În 2015, au fost înmatriculat 342.058 de autovehicule de transport pasageri (24,8% noi), dintre care 332.223 autoturisme, iar 54,7% au fost pe motorină.
- În 2016, 406.058 de autovehicule de transport pasageri (24% noi), dintre care aproape 400.000 autoturisme, iar 57,6% dintre acestea diesel.
- 2017 aduce un record: 638.485 de autovehicule pentru transportul pasagerilor (17% noi), dintre care 627.743 de autoturisme, iar 67,3% diesel.
- Astfel, în intervalul 2015-2017, au fost înmatriculate din ce în ce mai multe mașini diesel. Însă urmează declinul:
- 2018: 617.208 vehicule de pasageri, 604.486 de autoturisme – 68,3% diesel.
- În 2019 au fost înmatriculate 621.110 vehicule de pasageri (26,9% noi), 606.157 autoturisme, dintre care 63,1% diesel.
- În 2020, au fost înmatriculate 523.795 de autovehicule de transport pasageri (25,4% noi), dintre care 507.815 autoturisme, iar 64% au fost pe motorină.
- 2021 a însemnat 533.513 înmatriculări noi (24% noi), dintre care 517.284 autoturisme – 61% motorină.
- 2022 a reprezentat 471.151 de înmatriculări (29,3% noi), dintre care 452.473 autoturisme și 55,1% diesel.
- În 2023 au fost înmatriculate 474.371 vehicule de pasageri (32,8% noi), 453.582 autoturisme, dintre care 52,4% diesel.
- În 2020, au fost înmatriculate 521.599 de autovehicule de transport pasageri (31,8% noi), dintre care 495.586 autoturisme, iar 51,2% au fost pe motorină.
Ce ne arată aceste date? Ni se prezintă un trend de scădere a înclinației către autovehiculele diesel. Observăm că, indiferent de volumul înmatriculărilor, ponderea motorizării diesel în rândul autoturismelor înmatriculate în România a scăzut cu peste 17 procente în ultimii 6 ani și putem trage o concluzie: indiferent de cum vor evolua importurile de mașini second hand, se vor aduce mai multe mașini pe benzină sau hibride/electrice decât diesel.
Analiza – care e mai degrabă o constatare – pierde din vedere exact esența: motorul diesel a pierit pentru că oferta producătorilor a început să se diminueze atât de tare, încât motorina nu a mai putut fi o opțiune pentru clienți. Cel mai bun exemplu: două dintre mărcile cele mai vândute din România, Dacia ca producător local și Toyota ca brand de import, nu mai au pur și simplu niciun motor diesel în ofertă. Și nu sunt singurii. Nu poți spune că românii nu mai vor diesel, dacă nu-l mai pot cumpăra. Duster 1.5 dCi s-a vândut ca pâinea caldă până în ultima lui zi de existență. Dacă ne uităm la mărcile care mai vând motoare diesel, le numărăm pe degete, iar de obicei modelele cu astfel de motoare sunt mari, scumpe, inaccesibile publicului cu venituri modeste. În plus, evoluția prețului la motorină a fost al doilea factor decisiv, care i-a determinat pe oameni să nu mai considere dieselul o opțiune atât de economică. Nu în ultimul rând, costurile cu întreținerea și reparația motoarelor diesel au crescut proporțional cu complexitatea motoarelor și sistemelor de depoluare. Ultimele două cauze au legătură și cu piața de SH, evident, dar proporția pe această piață este cu totul alta decât pe piața de mașini noi.