La The Entrepreneurship Academy (EA), singura facultate de business din România care, pe lângă componenta de studiu academic, ghidează și susține studenții să-și înceapă propriile inițiative antreprenoriale, studenții trebuie încă din primul an să facă profit dintr-o activitate antreprenorială, în cadrul unei firme reale. Instituția le permite studenților să folosească modele AI pentru studii, însă într-un mod cinstit și transparent.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„De exemplu, ce trebuie să facă în momentul în care folosesc ChatGPT sau un alt agent AI în dezvoltarea unui proiect pentru evaluare finală este să-l citeze, cum ar cita o altă sursă, și să spună inclusiv ce prompturi au folosit, cum l-au folosit, astfel încât să-și rafineze sau să-și îmbunătățească munca, nu să delege gândirea, ci mai degrabă să-l folosească drept instrument, ca asistent”, a declarat Ioana Ceaușu, director operațional la EA, într-un interviu acordat TechRider.
Principalele idei din interviu:
- Ioana spune că prin antreprenoriat putem spori prosperitatea în comunități, deoarece acesta este un factor de multiplicare în societate.
- Fondatorii și-au dorit „să avem o școală ca afară în România”.
- La EA, studenții trebuie încă din primul an să facă profit din activitate antreprenorială.
- Profesorii sunt oameni din mediul antreprenorial care au cel puțin licență sau master.
- În The Entrepreneurship Academy se pune accent pe lucrul în echipă.
- Rezolvarea unei provocări de business, printre etapele admiterii. Unii candidați primesc și o a doua șansă.
- Programul costă 9.500 de euro pe an, iar 30% dintre studenți sunt fete.
- Vinerea e zi liberă, pentru ca studenții să se concentreze pe afacerile lor.
- Studenții sunt încurajați să folosească instrumentele AI, dar trebuie să fie transparenți cu acest lucru.
- Exemple de business-uri născute în EA sunt Flip.ro, Unfrosen, Meliem sau Nuit.ro.
- În patru ani, studenții trebuie să se întâlnească cu 75 de oameni din mediul de afaceri găsiți de ei.
- Tech, defence și agricultura, domenii cu potențial antreprenorial în România, potrivit Ioanei Ceaușu.
- Reprezentanta EA crede că măsurile de austeritate anunțate de guvern „vor antrena reziliența antreprenorilor”.
Redăm mai jos interviul complet în format text:
Adrian Popa: Cum a pornit proiectul The Entrepreneurship Academy? A cui a fost ideea și cum a fost implementată?
Ioana Ceaușu: Proiectul a început pe un șervețel. Cum încep toate ideile de start-up-uri, și noi suntem cumva o școală de start-up-uri și antreprenorială, în 2015, când mai mulți oameni de afaceri din București s-au adunat. Mulți dintre ei făcuseră studii în străinătate, în mari școli de business și aveau două obiective: unu, să avem o școală ca afară în România, și doi, să creștem spiritul antreprenorial în rândul tinerilor, înțelegând că doar prin antreprenoriat putem spori prosperitatea în comunitățile noastre. Antreprenoriatul fiind un factor de multiplicare în societate, astfel putem aduce mai multă prosperitate.
Și-au pus mințile la contribuție și au căutat un model internațional care să se potrivească viziunii lor, identificând acest program. Viziunea asupra învățării de tipul acesta a fost dezvoltată prima dată de un profesor de marketing din Finlanda, a fost preluată de olandezi prin 2008-2009 și ulterior recunoscută ca model educațional de Ministerul Educației din Olanda, apoi acreditată pe sistemul Bologna.
Școala a fost fondată de trei instituții și trei persoane private la vremea respectivă: Grupul Educativa, care acum deține în totalitate școala, Maastricht School of Management (actualul Bucharest International School of Management), deci tot cu acreditare olandeză, și Universitatea Alternativă, pentru cine își mai aduce aminte, o inițiativă foarte interesantă acum vreo 10 ani.
Plus Cosmin Alexandru, Ilinca Păun și Oana Țoiu, care, în fine, a fost prima care s-a retras din proiect dedicându-se carierei politice. Ei au pus la cale acest program cu greu, pentru că în primul rând învățământul universitar privat în România, și atunci, și acum, într-o oarecare măsură, n-avea o reputație bună. Știm foarte bine toate poveștile despre universitățile private, plus că un program de studii foarte axat pe o nișă, și anume antreprenoriat, nu este de larg interes. Au urmat niște ani de educare a pieței, de convingere a oamenilor că la o școală privată se poate face mai multă școală decât la o școală publică, că suntem mult mai serioși.
Adrian Popa: Prin ce diferă organizația de o instituție de învățământ obișnuită? Studenții deschid firme chiar din timpul cursurilor?
Ioana Ceaușu: Da, cred că există mai multe programe de studii de nivel licență în România care se concentrează pe administrarea afacerilor la universitățile clasice. Ceea ce este, poate, deosebit pentru programul oferit la EA este faptul că este un program de științe aplicate, ceea ce înseamnă, pe de o parte, că ponderea de practică efectivă în timpul programului de studiu este mai mare. De aceea, durează 4 ani, nu 3 ani, cât un program de administrare a afacerilor obișnuit în România și chiar și în Europa.
Prin designul programului, studenții trebuie încă din primul an să facă profit din activitate antreprenorială, iar pentru asta ei trebuie să-și deschidă o formă de funcționare legală. Asta înseamnă că, în program, în anul întâi, ei trebuie să facă un profit, care este pe bune, deci nu simulare, nu scriptic, ci pe o firmă reală sau pe un PFA, dacă au o activitate de tip freelance, și să dovedească cu facturi, cu contracte cu clienți, ca să treacă acest examen.
Adrian Popa: Am înțeles, altfel e restanță.
Ioana Ceaușu: Altfel e restanță, da.
Adrian Popa: Cine sunt profesorii?
Ioana Ceaușu: Asta este o altă deosebire față de programele clasice, fiind un program de științe aplicate. Noi lucrăm mai degrabă cu oameni din industrie. Bineînțeles, trebuie să aibă cel puțin master sau licență, e evident, însă ei sunt oameni care își câștigă pâinea de zi cu zi cu meseria pe care o și predau. Adică, cine predă marketing, de exemplu, la EA, are agenție, lucrează cu antreprenori, înțelege în momentul respectiv care sunt provocările pieței. Nu doar le explică framework-urile teoretice studenților, dar le și explică cum se iau decizii în baza lor, în viața de zi cu zi, în această economie care e destul de zăpăcită.
Adrian Popa: Care sunt cursurile remarcabile pe care le predați și care nu pot fi găsite în altă parte în România?
Ioana Ceaușu: Ca structură de bază, ca să ne facem o idee, desigur, nu putem să învățăm despre cum să administrăm afaceri și cum să le creștem și să le construim altfel decât o fac majoritatea programelor. Deci poate materiile principale sunt similare: marketing, modele de business, finanțe. O componentă care este deosebită față de alte programe de studii, nu numai de la noi, dar și din Europa, este o linie de învățare care se întinde pe cei 4 ani de studiu și care se referă la învățarea în echipă. Focusul la noi în program e mai degrabă pe echipă decât pe indivizi, ceea ce-i provoacă foarte mult pe tinerii care intră în programul nostru, venind dintr-un context educațional preuniversitar, unde mai degrabă focusul e pe individ: trebuie tu singur să faci, să fii cel mai bun, nu împreună cu ceilalți.
Și din păcate nici nu există contexte, poate în afară de a face sport de performanță, în care să învățăm efectiv să lucrăm în echipă. Și atunci, în programul nostru, ei, încă din anul întâi, sunt organizați în echipe, au un team coach alocat care le facilitează devenirea într-o echipă de învățare, în care își asumă obiective de învățare împreună și trebuie să-și distribuie roluri, să fie responsabili, să abordeze comportamentele neconstructive. Îi învață cum să facă aceste lucruri, chestiuni și situații pe care noi, ca adulți, nu am avut unde să le învățăm decât la un job și de obicei cu multă dificultate. Așa că îi învață inclusiv cum să abordeze lipsa de asumare a responsabilității într-un proiect. Pot învăța să dea oameni afară din echipă. Se poate și asta, cum să aibă discuția, cum să facă un proces care să fie constructiv și din care toți să învețe ceva la final și să iasă mai buni din asta.
Asta ar fi o parte care e complet diferită. Mai folosim foarte mult în toate materiile, ca evaluare finală, partea aceasta de reflecție în care ei se uită: „OK, ce am învățat din asta, ce pot să fac mult mai bine” și, făcând asta timp de 4 ani, ei rămân cu un obicei foarte bun. Ne mai uităm de asemenea la cum le construim caracterul. Un focus foarte mare în program sunt valorile comunității noastre. Nu suntem foarte mulți în momentul de față. În toamnă o să începem cu aproximativ 140 de studenți în tot programul. Deci ne știm, trebuie să fim aliniați pe valorile noastre și atunci, orice situație apare, revenim la aceste valori și vedem cum tratăm situația din prisma acelor valori. Și de aceea ne place să spunem că nu suntem doar creatori de viitori antreprenori, ci și de oameni de caracter, pentru că asta e ce avem nevoie ca lumea de business să crească.
Adrian Popa: Cum se face admiterea și cât costă cursurile?
Ioana Ceaușu: Admiterea se face în trei etape. În prima etapă, [candidații] trebuie să completeze un formular destul de exhaustiv online, în care povestesc despre ce au făcut în liceu, au niște video statements în care spun în engleză de ce vor să devină antreprenori, care este viziunea lor, ce-i mână să vină în program. Apoi, dacă trec de această etapă, sunt invitați, fie online, ca să poată participa și cei din țară, nu doar din București, la o zi întreagă pe care o petrec alături de colegii mei din departamentul Admissions, în care trebuie să rezolve o mică provocare de business dintr-o firmă, să zicem, mai la început de drum. În ultimii ani, am folosit chiar business-uri ale studenților sau absolvenților noștri. Ei trebuie, în echipe, s-o rezolve în 4 ore și noi ce facem este că-i observăm în acest proces.
Și nu ne uităm neapărat la cât de corect rezolvă problema de business, ci mai degrabă cum gândesc critic, cum pun problema, cât de bine lucrează în echipă. Sunt mai degrabă constructivi în abordare sau nu sunt, preiau leadershipul situației sau mai degrabă sunt retrași? Ne uităm la toate aceste caracteristici și ulterior evaluăm în ce măsură s-ar potrivi programului. În urma acestei zile, ei pot să primească trei tipuri de răspuns. „Da, credem că te potrivești comunității noastre” și le facem o ofertă de admitere. „Nu credem că te potrivești”, dar asta nu înseamnă că e ceva în neregulă cu tânărul respectiv, ci probabil că ar avea mai mult succes într-un sistem clasic de învățământ superior și mai poate să primească răspunsul „Maybe”, pe care nu l-am mai întâlnit la alte universități.
Noi credem foarte mult în a doua șansă, inclusiv la examenele de pe parcursul anului. Avem acest „second chance”. Poate a avut o zi proastă, poate n-a dormit bine, poate că nu știu, a fost ceva care l-a determinat să nu aibă cea mai bună performanță în ziua respectivă, primește feedback de la colegii mei și mai este invitat o dată, astfel încât să arate cum a integrat feedback-ul.
Abia după aceea mai au un interviu de final în care spun și ei dacă le-a plăcut și experiența și vor să vină în programul nostru și astfel se încheie procesul de admitere. Deci e destul de sinuos. Iar programul acum costă 9.500 euro pentru fiecare dintre cei 4 ani de studiu.
Iar ei termină la finalul acestui program de studiu cu o diplomă de Bachelor of Business Administration (BBA), cu focus pe antreprenoriat, oferită de Ministerul Educației din Olanda.
Adrian Popa: Ce procent dintre studenți sunt fete, ce procent băieți și câți studenți aveți în total?
Ioana Ceaușu: Sunt 140 în total în toamnă, din toți cei 4 ani de studiu. Ca și procent, în principiu sunt în jur de 30% fete, iar restul băieți. Ne dorim foarte mult să echilibrăm aceste procente, nu în virtutea unor politici de gender, ci pentru că am observat că felul în care contribuie la comunitatea de învățare fetele îi ajută inclusiv pe băieți să devină mai buni. Și atunci, ne-am dori mai multă diversitate din punctul ăsta de vedere.
Adrian Popa: Cum arată o zi de cursuri din viața unui student la academie?
Ioana Ceaușu: Cred că mai interesant este să spun cam cum arată o săptămână, pentru că au activități diferite. De obicei, lunea și joia sunt zile dedicate activităților în echipă, ceea ce înseamnă că au sesiuni cu team coaches de care povesteam mai devreme, iar joia au sesiuni de mentorat cu oameni de afaceri care-i ajută să treacă la următorul nivel în ideea lor de business sau în business-ul lor, în funcție de anul de studiu.
Marțea și miercurea de obicei sunt cursuri. Nu începem niciodată mai devreme de 9:30 și au în general între 3 și 6 ore de curs pe zi. Vinerea de obicei au liber, astfel încât să aibă o zi întreagă să se concentreze pe business-ul lor. Încărcătura nu e foarte mare, adică nu au cursuri grozav de multe, tocmai pentru că există această parte practică în care trebuie să execute tot ceea ce fac la curs.
Adrian Popa: Spre ce sectoare ale economiei se orientează cei mai mulți studenți?
Ioana Ceaușu: Sunt super variate. Bineînțeles, în primii ani se uită la domenii care par, știu și subliniez acest lucru, par mai simple. Multă pasiune pentru zona de fashion, mai încearcă și în zona de bijuterii, evenimente, servicii. Spre ultimii ani de studiu, încep să se ducă în industrii mai complicate sau mai complexe, să spunem, nu știu, comerț. Da, mai complicat, de exemplu, cum e Flip.ro. Ne dorim să avem pe viitor o pondere mai mare a tehnologiei în program. Cu toate astea, sunt mulți care își găsesc parteneri, studenți de la alte facultăți sau chiar dintre experți, și se duc și spre zona aceasta în care integrează tehnologia în business-ul lor și povestea devine din ce în ce mai complexă.
Adrian Popa: Știu că e mai dificil aici, dar spre zona de producție merg, se gândesc să producă ceva?
Ioana Ceaușu: Nu, însă în componența cohortelor noastre, cam 40% dintre tineri provin din familii cu background antreprenorial, și ce se întâmplă acolo e că dacă business-ul de familie vine dintr-o zonă de producție, fie încearcă să se integreze ei și să preia divizii din business, fie fac spin-off-uri, înțelegând și zona aceasta de producție. Am exemplul unui student care tocmai a absolvit acum, vara aceasta, a cărui familie are o fabrică de panificație și patiserie, care vindea doar B2B. Practic, el, din anul trei, a început să dezvolte o divizie de B2C și s-a dezvoltat pe partea aceasta, deci tot producție, dar pe o nouă direcție pe un fond existent.
Adrian Popa: Am auzit de mai multe ori acest cuvânt, „cohortă”. Ce înseamnă o cohortă?
Ioana Ceaușu: Anul de studiu. Intră studenții în anul întâi și este cohorta de anul întâi. În interiorul acestei cohorte de anul întâi avem mai multe echipe.
Adrian Popa: Numele e de origine romană. Mă pasionează istoria romană și de aceea întreb. (n.e. – vine din cuvântul latin cohors, cohortis, care desemna o subunitate a unei legiuni romane compusă din aproximativ 480 de soldați)
Ioana Ceaușu: Sunt mici luptători, antreprenori. Nu m-am gândit niciodată la asta.
Adrian Popa: Ce rol joacă inteligența artificială și automatizarea în formarea viitorilor antreprenori la EA?
Ioana Ceaușu: Este o dezbatere acum la nivel internațional, cred că în mediul academic, în primul rând, și după aceea și în zona antreprenorială. În primul rând, din perspectiva programului de studiu, acum noi ne uităm cum să integrăm asta în felul în care facem lucrurile. ChatGPT, când a apărut acum vreo doi ani de zile, a fost panică: gata, nu folosim, închidem tot, cenzurăm treaba asta. A fost prima reacție de rezistență. Însă, fiind o universitate mică și împreună cu partenerii noștri din Olanda, am putut să ne adaptăm mult mai repede și, în decursul acestor doi ani, am integrat și încurajăm chiar pe studenții noștri să-l folosească, dar ca instrument. De exemplu, ce trebuie să facă în momentul în care folosesc ChatGPT sau un alt agent AI în dezvoltarea unui proiect pentru evaluare finală este să citeze, cum ar cita o altă sursă, și să spună inclusiv ce prompturi au folosit, cum l-au folosit, astfel încât să-și rafineze sau să-și îmbunătățească munca, nu să delege gândirea, ci mai degrabă să-l folosească drept instrument, ca asistent.
Ca antreprenori, încep să se joace cu diverse mici automatizări, în funcție și de apetența lor pentru tehnologie. Și la ce ne uităm noi în viitor este să includem, inclusiv în cursuri, moduri în care ei pot să-și scaleze mult mai rapid business-urile cu ajutorul AI-ului. Adică, ne putem imagina un viitor apropiat în care avem business-uri cu un fondator și poate unu-doi colaboratori, dar cu o cifră de afaceri foarte mare, tocmai pentru că folosește AI-ul în dezvoltarea business-ului. Și atunci, vrem să-i pregătim, pentru că este o altă paradigmă de business. Ne-am obișnuit până acum cu mulți angajați, cu multă forță de muncă.
Adrian Popa: Dar în start-up-ul The Entrepreneurship Academy, AI-ul este folosit?
Ioana Ceaușu: Ne luptăm și noi cu asta, învățăm și singuri și mai cerem și ajutorul și încercăm acum să integrăm în procesele noastre interne cât mai mult AI-ul. Am început, de exemplu, lucrăm de vreo jumătate de an să facem un astfel de asistent AI, în primă fază pentru experți și „team coaches”, mentorii cu care lucrăm, care să-i ajute să navigheze mai ușor toată această parte de metodologie a școlii, care este diferită față de alte universități, cu reguli și tot felul de astfel de lucruri. În faza a doua, probabil să dăm acces și studenților la un asemenea asistent, astfel încât ei, la orice oră ar vrea să primească sfaturi, sprijin, consiliere, să poată să aibă acces, în primă fază, înainte să ajungă la noi.
Discuția internă pe care o avem destul de aprinsă este că noi vrem totuși să rămânem foarte aproape de studenții noștri, adică ei nu sunt numere, cum sunt la universitățile care au 20.000-30.000 de studenți. Noi cunoaștem povestea fiecăruia, avem conversații cu ei, îi sprijinim în momentele dificile și atunci, prin utilizarea AI-ului, vrem să le aducem mai mult suport imediat, dar fără să pierdem această conexiune cu ei. Mai ales că am observat că, pentru generația Z, acest contact uman este foarte important. Cei care sunt acum în anul 2, 3, 4 sunt generația din pandemie, care au fost în liceu sechestrați în case, n-au avut parte de toată interacțiunea umană cu colegii lor și observăm că au niște provocări în acest sens. Și atunci, în cadrul programului de studiu, vrem să exerseze să revină în comunitate și să contribuie și, astfel, n-am vrea să-i îndepărtăm.
Adrian Popa: Știu că din organizație au pornit businessuri care astăzi sunt cunoscute. Ne-ai putea da câteva exemple?
Ioana Ceaușu: Sigur, cred că cel mai de răsunet așa, pentru publicul larg, ar fi Flip.ro. Este un business fondat de studenți din primele două generații de la EA, care au primit finanțare inițial de la liderii de echipă și mentorii lor și fondatorii școlii, iar ulterior au ridicat runde de finanțare private. De asemenea, mai sunt cei de la Unfrosen, care nu sunt așa de cunoscuți pentru publicul larg. Au avut un business inițial, înainte să pivoteze, care se chema Outfit, dar acum gestionează prin Unfrosen stocurile marilor companii de fashion la nivel de Europa. Deci e un business B2B foarte interesant. Mai este Confidas, pe care Edi l-a vândut către Termene.ro acum un an și jumătate, doi, iar acum se pregătește să-și lanseze un nou business. Și el a fost tot din primele generații, dar sunt și businessuri mai noi, cum este, de exemplu, Nuit.ro, care este și primul business care a primit investiție de la absolvenți. Cristi tocmai a absolvit anul acesta. Nuit.ro este un business în care el a zis că vrea să-i învețe pe români să doarmă mai bine și vinde echipamente de somn, pentru că așa se cheamă, perne și pilote și astfel de produse și a avut o investiție inițială din partea unor absolvenți. Deci, ca ecosistem, începe să închidă bucla, ceea ce pe noi ne bucură foarte tare.
De asemenea, sunt și businessuri care se duc spre persoană, cum e Ada Petcu, pentru care businessul este cariera ei muzicală și de influencer și care are foarte mult succes în această direcție.
Sau sunt businessuri cum e Eventis, pe organizare de evenimente. Mai este un business foarte interesant, Meliem, al unei studente de anul doi, care face bijuterii din aur și care sunt foarte frumoase. Cum spuneam, industriile și tipul de preocupări pe care le au studenții este foarte amplu. Noi nu-i focusăm pe o anumită direcție. Noi îi învățăm cadrul în care și cum se construiește un business și au libertatea totală să-și aleagă domeniul și să fie creativi, să-și urmeze pasiunea în felul acesta.
Adrian Popa: Aveți și alte inițiative pentru a facilita legătura dintre studenți și mediul de afaceri?
Ioana Ceaușu: Sigur, și prin concepție, în cadrul programului de studiu. La finalul celor 4 ani de studii, studenții au cel puțin 75 de întâlniri cu oameni din mediul de afaceri, găsiți de ei. Aceasta înseamnă că au nevoie de 25 de astfel de întâlniri în fiecare an.
Se cheamă „customer visits”. Ei trebuie să facă un plan și să identifice afaceri, oameni de afaceri, cu care să se întâlnească, să învețe sau să devină clienți ori furnizori ai acestora. În plus, organizăm, ca activități extracurriculare în școală, diverse întâlniri cu antreprenori sau masterclass-uri pe subiecte care nu sunt aprofundate în curriculum, astfel încât ei să cunoască și alți profesioniști din mediul de afaceri. Ce este deosebit în această comunitate e că ne tutuim și ieșim și la bere împreună, iar asta se întâmplă și cu experții. Astfel, se creează dinamici de genul în care un expert, care i-a fost profesor la curs unui student, poate să-i devină fie client, fie mentor, fie investitor. E povestea celor de la Difrnt.ro, care au avut un expert la „digital skills” în anul patru, iar 2 ani mai târziu, după ce absolviseră, le-a devenit CEO la agenția de marketing și ulterior a cumpărat o mare parte din agenție și practic au devenit parteneri. Astfel, ei nu numai că învață de la oameni din industrie ce au de făcut, dar își fac și un „little black book”, ca să zic așa, cu contacte.
Ce este interesant pentru experții care intră în legătură cu ei, care, cum spuneam, le pot deveni fie investitori, fie parteneri, fie clienți, este că nu-i văd punctual. Îi văd în mai multe momente ale vieții și ale devenirii lor, astfel încât le cunosc și caracterul. Pentru un investitor, caracterul fondatorului este de multe ori mai important decât ideea de afaceri, care poate să pivoteze, poate să se modifice, dar ei pot să investească direct în ei, cunoscându-i pe parcursul lor de dezvoltare.
Adrian Popa: Ce domenii sau industrii credeți că prezintă cel mai mare potențial pentru noii antreprenori în România în următorii 3-5 ani, ținând cont de provocările și oportunitățile momentului?
Ioana Ceaușu: Cred că zona de tech, în zona de defence, mi se pare că e mult potențial acolo și mă gândesc cum să apropii puțin această industrie ca să înțeleagă mai bine studenții noștri care sunt oportunitățile. Unii dintre ei chiar se uită activ în zona aceasta. Nu este un domeniu ușor, desigur. Cred că este de interes tot ceea ce este tech-based, nu aș spune tech-only, în orice caz.
Și ne uităm inclusiv în zona de dezvoltare de programe de studii care să aibă componente tehnologice mai serioase, dar folosind aceeași filozofie educațională. Unde mai văd, de asemenea, mult potențial este în zona de agricultură, unde, din nou, cred că se poate, împreună cu tehnologia și cu modul de a vedea lucrurile al generației noi, să se întâmple niște inovații interesante, cu mari șanse de scalare.
Adrian Popa: Ce e bun la învățământul formal românesc și ce este rău?
Ioana Ceaușu: Intențiile cred că sunt bune, cred că focusul pe cercetare este unul bun, dar cred că se poate mai bine. Am și experiență în mediul universitar public, am predat câțiva ani, am fost acolo, m-am implicat în mai multe arii ale universității. Cred că este foarte dificil să facă inovație, deoarece sunt niște instituții foarte mari, foarte birocratice și care nu se pot mișca la fel de agil ca o universitate mică. Și cred că nu este o problemă doar a universităților din România, cred că este o problemă generală, la nivel atât european, cât și internațional.
Aș îndrăzni să zic ce fac bine. Cred că este partea aceasta de atragere de fonduri pentru tineri, pentru cadrele didactice, deoarece pot promite mediului de afaceri forță de muncă. Unde mi se pare că nu-și îndeplinesc foarte bine promisiunea, din păcate, este să trimită tineri pregătiți să poată să facă ceva pe piață. Aici cred că ar putea să facă mai bine, având în vedere că sunt multe companii care totuși au început să vină spre universități, să le sprijine. Trebuie să calibreze mai bine tipul de competențe de care este nevoie în piața muncii.
Adrian Popa: Cum vor afecta măsurile de austeritate anunțate de guvern mediul antreprenorial din România în perioada următoare?
Ioana Ceaușu: Cred că vor antrena reziliența antreprenorilor. Altfel, cred că la o primă vedere par demotivante. Adică, ascultând tot discursul oamenilor, cred că e demotivant. Însă, și aici mă bazez foarte mult pe filozofia noastră educațională și de cum ne uităm la lucruri: toți suntem de fapt responsabili pentru situația în care am ajuns. Adică, nu putem să ne absolvim de această responsabilitate. Și atunci, dacă toți suntem responsabili, cumva toți trebuie să punem umărul să facem lucrurile să meargă mai bine. Știam că n-o să fie ușor, dar cum, pentru un antreprenor, orice criză este o oportunitate, sunt convinsă că în perioada imediat următoare vor fi idei, vor fi abordări antreprenoriale, desigur, legale, care să vină și să aducă mai multă valoare consumatorilor. Nevoile sunt multe acum.
Noi răspundem emoțional la tot ce se întâmplă în jurul nostru, în loc să respirăm puțin adânc, să ne uităm efectiv la ce se schimbă cu adevărat și cum anume suntem impactați. Țin minte discuțiile din pandemie, când toată lumea era speriată că „aoleu, o să se schimbe lumea”, că „a venit apocalipsa economică” și, în fapt, s-a văzut cine era suficient de antifragil în momentul respectiv, cine avea comunități puternice în jurul business-ului lui sau ei și astfel a putut să treacă prin acel moment dificil. Cred că asta se va vedea și acum. Adică, sunt poate naivă, dar optimistă și cred că va aduce un suflu nou antreprenoriatului român. Cred că așa cum s-au făcut lucrurile până acum nu mai ține și trebuie să găsim un mod mult mai constructiv, sustenabil și să ne uităm nu numai la profitul imediat și să vedem cum putem să creștem strategic pe termen mediu și lung.
Interviu transcris cu ajutorul Vatis.tech.
