Într-o eră în care amenințările cibernetice evoluează cu o viteză fără precedent, iar atacurile ransomware pot paraliza activitatea unor companii, blocând accesul la date și sisteme esențiale, construirea unei fundații solide de reziliență cibernetică nu mai este o opțiune, ci o necesitate absolută în economia digitală a zilelor noastre.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Conform unui raport din 2023 al Cybersecurity Ventures, criminalitatea cibernetică va ajunge la un cost anual de 10,5 trilioane de dolari până la finalul anului 2025, potrivit Druva.com. Aceste date subliniază amploarea riscului global la care sunt expuse afacerile, transformând reziliența cibernetică într-o strategie vitală pentru a supraviețui într-un mediu digital tot mai competitiv.
Ce înseamnă, de fapt, reziliența cibernetică?
Reziliența cibernetică se referă la capacitatea unei organizații de a rezista, de a răspunde și de a se recupera după amenințările cibernetice, menținând în același timp continuitatea afacerii. Spre deosebire de securitatea cibernetică, care se concentrează preponderent pe prevenirea atacurilor, reziliența cibernetică adoptă o abordare mai amplă, potrivit LegitSecurity.
De la atacuri ransomware la ștergeri accidentale de date, reziliența cibernetică echipează organizațiile cu instrumentele necesare pentru a se recupera rapid și a minimiza impactul. Un cadru de reziliență cibernetică nu mai este negociabil pentru companii. Dependența digitală în creștere și valul de amenințări cibernetice sofisticate impun organizațiilor să-și construiască sisteme capabile să reziste.
De ce este reziliența cibernetică mai importantă ca niciodată?
Importanța tot mai mare a rezilienței cibernetice este determinată de o serie de factori. Amenințările cibernetice sunt în creștere rapidă, cu atacuri ransomware ce se produc la fiecare 11 secunde. Munca la distanță a extins semnificativ suprafața de atac, iar un studiu IBM a arătat că breșele legate de munca la distanță costă în medie cu 1 milion de dolari mai mult decât media globală. În plus, presiunile legislative sunt tot mai mari, cu legi precum GDPR în UE sau CPRA în California, care impun prioritizarea protecției datelor și a strategiilor de răspuns la incidente cibernetice.
Menținerea continuității afacerii, protejarea încrederii clienților și a datelor, respectarea reglementărilor, reducerea impactului financiar și menținerea competitivității sunt doar câteva dintre motivele esențiale pentru care reziliența cibernetică este azi crucială. O singură breșă de securitate poate duce la compromiterea datelor clienților, la pierderea încrederii și la amenzi de până la 20 de milioane de euro conform GDPR.
Cei patru piloni ai rezilienței cibernetice
Un cadru robust de reziliență cibernetică se bazează pe patru piloni esențiali, care lucrează împreună pentru a asigura o apărare robustă. Aceștia sunt: Prevenția, care implică identificarea și oprirea unor eventuale amenințări înainte ca acestea să se materializeze, prin implementarea sistemelor de detecție a intruziunilor, actualizarea regulată a software-ului și analiza breșelor specifice industriei.
Apoi, Protecția, ce se concentrează pe limitarea amenințărilor de securitate cu scopul de a preveni daune suplimentare aduse infrastructurii cibernetice, folosind instrumente precum protecția endpoint-urilor, carantinarea surselor de date compromise și utilizarea modelelor Zero Trust. Al treilea pilon este Răspunsul, care necesită acționarea rapidă atunci când o amenințare se materializează, prin crearea de planuri de răspuns la incidente. În cele din urmă, Recuperarea asigură o revenire rapidă la normalitate după un incident, prin instrumente de orchestrare pentru restaurarea sistemelor și sisteme de backup.
Construirea unui plan de reziliență cibernetică
Nu există o soluție universală pentru reziliența cibernetică, dar un plan eficient trebuie să ia în considerare atât recuperarea, cât și prevenția. Liderii din mediul de afaceri trebuie să identifice funcțiile critice ale organizației și să le protejeze pentru a asigura operaționalitatea afacerii în timpul unui atac. Un set de întrebări cheie, structurate pe etapele unui atac cibernetic (Prevenire, Protejare, Răspuns, Recuperare), poate ajuta organizațiile să-și evalueze rapid gradul de pregătire.
Cele mai bune practici în reziliența cibernetică
Experții subliniază că adoptarea rezilienței cibernetice necesită o abordare unificată la nivel de organizație. Printre cele mai bune practici se numără înțelegerea riscurilor și pregătirea constantă. Investiția în soluții de reziliență cibernetică, precum cele de protecție a datelor, backup și recuperare, nu mai reprezintă azi un moft.
De asemenea, actualizarea regulată a software-ului și instalarea patch-urilor sunt esențiale, deoarece atacatorii exploatează vulnerabilitățile pe care le depisteză în software-ul neactualizat.
Modernizarea soluțiilor IT și migrarea către cloud oferă o securitate net superioară și o disponibilitate ridicată, datele stocate on-premises fiind vulnerabile atât la atacuri software, cât și la amenințări fizice. Un aspect fundamental este educarea angajaților, deoarece o mare parte din breșe încep cu atacuri de phishing, iar instruirea personalului este o investiție minimă comparativ cu costurile de recuperare.
