Spațiul aerian al Republicii Moldova, folosit până acum pe post de coridor liber de tranzit pentru dronele și rachetele de croazieră rusești care vizează Ucraina, ar putea deveni în curând o zonă inaccesibilă. Guvernul de la Chișinău se pregătește să adopte o nouă legislație care permite armatei și poliției de frontieră să doboare orice aparat de zbor neidentificat care îi încalcă suveranitatea, potrivit NewsMaker.md.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Noua lege, elaborată de Ministerul Apărării de la Chişinău și pregătită pentru revizuire guvernamentală pe 2 iulie, este un răspuns direct și necesar la realitățile dure impuse de războiul din Ucraina.
De la începutul invaziei la scară largă, drone de atac rusești, de tip Shahed, și rachete de croazieră, precum Kalibr, au traversat în mod repetat teritoriul Republicii Moldova pentru a lovi ținte din vestul Ucrainei. Aceste incursiuni nu doar că au violat flagrant spațiul aerian al unei țări neutre, dar au dus și la căderea de resturi de drone și rachete în localități moldovenești, punând în pericol viața cetățenilor.
Legea actuală, datând din 2012, este un document depășit, conceput pentru o perioadă de pace și total inadecvat pentru contextul geopolitic actual. Nota noului proiect de lege subliniază direct această lacună: legislația existentă „nu ia în considerare noile riscuri și tehnologii” și nu oferă „proceduri clare de interceptare”, limitând drastic capacitatea statului de a răspunde.
Ce se schimbă?
Inspirația pentru această legislație nu este una întâmplătoare, ci vine direct de la România. La începutul anului, confruntată cu incidente repetate în care resturi de drone rusești, lansate spre porturile ucrainene de la Dunăre, au căzut pe teritoriul său în județul Tulcea, România a acționat decisiv.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a promulgat legea care permite doborârea dronelor în spaţiul aerian românesc. Legea oferă armatei dreptul să intervină în cazul dronelor rusești care ajung în România Inițiaă de Guvern, ”legea dronelor” precizează că o dronă care trece ilegal frontiera noastră și zboară fără autorizare poate fi neutralizată sau chiar distrusă.
Noul proiect de lege din Republica Moldova este o rescriere a regulilor de angajare a țintelor aeriene. Acesta definește clar amenințările – de la zboruri neautorizate la „agresiune aeriană” – și stabilește un lanț de comandă precis, cu Ministerul Apărării în rol central.
Important, legea extinde autoritatea de a acționa dincolo de armată. Poliția de Frontieră va primi, de asemenea, competențe pentru a intercepta și neutraliza dronele care trec ilegal granița. Este o recunoaștere a faptului că amenințarea este persistentă și necesită un răspuns flexibil și rapid la nivelul solului.
Legea există, dar armele?
Adoptarea acestei legi reprezintă un pas juridic esențial, dar ridică un mare semn de întrebare: cu ce va aplica Moldova această nouă politică de „toleranță zero” fata de încălcarea spaţiului sau aerian?
Capacitățile sale de apărare aeriană sunt, în prezent, modeste. Totuși, Chișinăul a făcut pași importanți pentru a remedia această vulnerabilitate istorică.
În 2023, Moldova a achiziționat un radar de supraveghere performant, un Thales Ground Master 200, care a îmbunătățit semnificativ capacitatea de a „vedea” ce se întâmplă în spațiul său aerian. Acum, noua lege oferă cadrul legal pentru a trece de la „a vedea” la „a acționa”.
Sprijinul extern este, de asemenea, pe drum. Uniunea Europeană a anunțat că va furniza Moldovei, în 2025, echipamente nespecificate pentru interceptarea dronelor. Deși detaliile sunt secrete, este probabil să fie vorba de sisteme de război electronic (bruiaj) sau sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune (SHORAD), capabile să doboare drone precum Shahed-136.
Prin modelarea noii legi după cea a României, un stat membru NATO, Moldova nu doar că adoptă bune practici, ci trimite și un semnal politic clar. Este încă un pas în parcursul său european și o declarație de intenție că nu va mai tolera ca spaţiul său aerian să fie folosit ca o autostradă pentru agresiunea rusă.
Legea este, așadar, mai mult decât un document tehnic. Este fundamentul juridic pe care Republica Moldova își construiește o nouă postură de securitate – una în care neutralitatea nu mai este sinonimă cu pasivitatea. Acum, Chișinăul trebuie să accelereze achiziția sistemelor necesare pentru a se asigura că dreptul de a-și apăra spaţiul aerian este susținut de capacitatea de a face acest lucru.
