Serviciul de Informații Externe al Estoniei a lansat un avertisment serios în ceea ce privește capacitatea militară a Rusiei. În 2025, Moscova a produs aproximativ șapte milioane de obuze, rachete și proiectile de mortier, în timp ce își reconstruia rezervele strategice epuizate în primele luni ale războiului din Ucraina. Potrivit raportului, Rusia nu se limitează doar la conflictul din Ucraina, ci își pregătește terenul pentru o eventuală confruntare cu Occidentul, informează Army Recognition.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Documentul subliniază că producția de muniții de artilerie a crescut de peste 17 ori față de 2021, și a ajuns de la aproximativ 400.000 de proiectile la șapte milioane în 2025. Acestea includ obuze pentru tunuri de 122 mm, 152 mm și 203 mm, proiectile de mortier de 120 mm și 240 mm, muniții pentru tancuri și vehicule de luptă de 100–125 mm, precum și rachete pentru sisteme de lansare multiplă de 122–300 mm.
10.000 – 15.000 de proiectile folosește Rusia zilnic în Ucraina
În timpul fazelor ofensive intense din primele luni ale războiului, consumul zilnic de proiectile a atins până la 60.000 de unități, și s-a stabilizat ulterior la aproximativ 10.000–15.000 pe zi, pe măsură ce stocurile s-au epuizat și s-au impus raționalizări.
Estonia arată că predominanța obuzelor de 122 mm și 152 mm reflectă dependența Rusiei de artileria de tun ca principal motor al uzurii pe front. Producția de mortiere de 120 mm și 240 mm indică pregătirea pentru lupte apropiate prelungite și atacuri asupra pozițiilor fortificate, în timp ce rachetele de 220 și 300 mm sunt folosite pentru a acoperi zone din spatele frontului, inclusiv poduri și noduri logistice.
Rusia nu se bazează doar pe producția internă de muniții
Raportul evidențiază că Rusia nu se bazează doar pe producția internă de muniții. Între 2023 și 2025, Moscova a importat între 5 și 7 milioane de proiectile din Iran și Coreea de Nord, aproximativ jumătate din consumul de artilerie pe frontul ucrainean în a doua jumătate a lui 2025. Această suplimentare externă a permis Rusiei să reconstruiască rezervele strategice.
Pe lângă cantitate, raportul arată că Rusia dezvoltă și capacități tehnologice și industriale pentru a reduce dependența de importuri, prin producția de nitroceluloză din lemn și in autohton și evitând blocajele din producția de acid nitric și melanj. În paralel, dronele au devenit parte integrantă a tacticii rusești, transformând volumul munițiilor în eficiență reală prin ghidarea focurilor de contrabaterie și a echipelor de asalt.
Deși Rusia nu intenționează să atace NATO în viitorul apropiat, strategia sa urmărește să câștige timp
Serviciul estonian subliniază că, deși Rusia nu intenționează să atace NATO în viitorul apropiat, strategia sa urmărește să câștige timp și să întârzie reechiparea europeană. Raportul avertizează că NATO trebuie să își consolideze rapid rezervele de muniții, să extindă sistemele de apărare antiaeriană, să dezvolte contramăsuri împotriva dronelor și să asigure reziliența industriei de explozivi.
„Rusia arată că poate produce muniții la nivel de război, poate absorbi sancțiuni și poate integra dronele pentru a spori eficiența fiecărui proiectil. Pentru NATO, cursa munițiilor nu mai este un efort secundar, ci devine centrul gravitațional al securității europene”, concluzionează raportul estonian.
