Războiul din Ucraina nu mai este de ceva timp doar despre superioritate aeriană sau blindate grele, deoarece câmpul de luptă a devenit un laborator de testare unde echipamentele cu inteligență artificială (AI) au devenit arbitrul principal. O dronă de 400 de dolari, ghidată de un algoritm, poate acum anihila un bombardier de 250 de milioane de dolari, potrivit United24Media.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Până nu de mult acest lucru părea un scenariu SF, dar se întâmplă acum. Războiul din Ucraina a devenit primul test major pentru AI în conflicte armate la scară largă, accelerând o cursă a înarmării tehnologice între Kiev și Moscova.
Forțele ucrainene nu doar că au adoptat AI, ci au integrat-o profund la nivel tactic și strategic. Nu mai vorbim de simple experimente, ci de o doctrină militară în plină evoluție. La baza acestui efort stau platforme software puternice. Palantir, gigantul american al analizei de date, furnizează sistemul nervos pentru majoritatea operațiunilor de țintire. CEO-ul Alex Karp a confirmat că software-ul său este esențial pentru armata ucraineană. Acesta fuzionează date din surse multiple – sateliți, drone, informații de la sol, totul într-o interfață comună, permițând comandanților să ia decizii în câteva minute, nu ore.
Sistemele autohtone ucrainene, precum Delta și Kropyva, funcționează ca platforme cloud de comandă și control. Delta, în special, creează o hartă live a câmpului de luptă, integrând fluxuri video de la mii de drone și senzori. Ministrul ucrainean al Transformării Digitale, Mykhailo Fedorov, a subliniat că aceste sisteme oferă o conștientizare situațională fără precedent.
Dar adevărata revoluție are loc în aer. Ucraina a desfășurat drone precum Bulava, capabile să lovească în mod autonom ținte, operând eficient chiar și în condiții de război electronic intens. Mai mult, a introdus conceptul de „drone-mamă” – platforme aeriene mari care transportă și lansează roiuri de drone de atac FPV (First-Person View) adânc în teritoriul inamic, ocolind astfel sistemele de apărare antiaeriană de pe linia frontului.
Un exemplu recent al acestei capacități este turela automată Sky Sentinel, un sistem de apărare antiaeriană controlat de AI, care detectează, urmărește și neutralizează autonom dronele rusești cu o eficiență net superioară faţă de unele sisteme de arme occidentale similare.
Punctul culminant a fost Operațiunea Spiderweb din iunie 2025. Un atac masiv cu drone, coordonat și executat cu ajutorul AI, a reușit să avarieze sau să distrugă 41 de aeronave rusești, provocând pierderi estimate la peste 7 miliarde de dolari. Când semnalul GPS era bruiat, dronele comutau pe un mod autonom, folosind algoritmi de recunoaștere vizuală pentru a identifica și lovi bombardierele ruseşti.
Rusia: arsenalul AI și războiul informațional
Rusia nu a rămas pasivă şi a răspuns cu propriile sisteme, deși cu rezultate ceva mai slabe. Drona V2U, construită cu componente chinezești și procesoare AI americane, nu este dependentă în totalitate de GPS. Drona de atac Lancet-3 a fost modernizată cu un modul AI pentru recunoașterea obiectelor, deși au existat rapoarte privind probleme de fiabilitate ale sistemului său de ghidaj autonom.
Însă adevăratul atu al Rusiei în domeniul AI nu se află pe câmpul de luptă fizic, ci în cel informațional. Aici, AI este o armă de destabilizare în masă. Rețeaua Pravda, cunoscută și ca „Portal Kombat”, este un ecosistem gigantic de dezinformare, compus din sute de site-uri de știri false care imită publicații legitime. Acestea publică milioane de articole, traducând automat conținut pro-Kremlin în zeci de limbi.
Astfel, Rusia urmărește ,,poluarea’’ spațiului informațional cu narative coordonate și, într-un scop secundar, dar la fel de periculos, contaminarea seturilor de date folosite pentru antrenarea modelelor de limbaj (LLM), precum cele care stau la baza ChatGPT. În cele din urmă, prin acest proces, se realizează o ’’spălare a dezinformării’’, forțând sistemele AI să reproducă ulterior conținutul fals că fiind un fapt real.
Un exemplu relevant a fost deepfake-ul video care o înfățișa pe Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, cumpărând un Bugatti de 4,8 milioane de dolari. Deși falsul era evident și a fost demontat rapid, clipul a adunat peste 20 de milioane de vizualizări. Eficiența acestor operațiuni nu stă în calitatea falsului, ci în capacitatea de a exploata prejudecățile existente și de a semăna neîncredere înainte ca adevărul să poată fi demonstrat.
După cum putem înţelege, miza nu mai este doar superioritatea militară, ci și controlul și integritatea datelor. Linia dintre câmpul de luptă fizic și cel digital s-a estompat, probabil pentru totdeauna. Cursa înarmării cu inteligență artificială este în plină desfășurare și nu are o linie de sosire clară.
