România face presiuni pentru o nouă misiune NATO la Marea Neagră, pe fondul creșterii amenințărilor rusești din aer și de pe mare. Mesajul a fost transmis clar de ministrul Apărării, Radu Miruță, într-un interviu acordat POLITICO la Conferința de Securitate de la München.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
„Cer cu toată vocea mea o distribuție echitabilă pe întreg flancul estic, de la Marea Neagră la Marea Baltică”, a spus el, argumentând că este nevoie de o reașezare a resurselor militare ale Alianței.
În opinia sa, un program de tip „Black Sea Sentry” ar putea presupune redistribuirea unor capacități precum „counter drones, radars, air missiles” și alte echipamente aliate către această regiune.
Ministrul descrie Marea Neagră drept un punct fierbinte. „Marea Neagră este … locul unde rușii au un interes uriaș”, a declarat Miruță. „Este o mare care ar trebui protejată și este o mare în care România este foarte interesată [ca NATO] să ofere protecție.”
Contextul nu este nou. Anul trecut, NATO a lansat două misiuni — Baltic Sentry și Eastern Sentry — menite să răspundă sabotajelor asupra cablurilor submarine și să întărească apărarea aeriană a alianței.
Săptămâna trecută a apărut și Arctic Sentry, într-un gest interpretat drept o încercare de a-l liniști pe Donald Trump, după ce acesta a amenințat cu anexarea Groenlandei, invocând inclusiv argumente de securitate.
În acest tablou, Bucureștiul consideră că a venit rândul Mării Negre.
România, care are o frontieră de 650 de kilometri cu Ucraina, a înregistrat peste o duzină de incursiuni cu drone de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022. Autoritățile au reacționat: au modificat legislația privind doborârea dronelor, au dislocat trupe la graniță și au achiziționat un sistem american anti-dronă Merops. Și totuși, incidentele continuă.
„Vedem drone care vin peste Marea Neagră spre Ucraina”, a explicat Miruță. Mai mult, „activitatea … este în creștere … Este dificil să scanezi 24 de ore pe zi întreg teritoriul. Scanăm totul, dar ne concentrăm resursele mai ales în zonele unde trăiește populația.”
Problema este și una de decizie în timp real. Ucraina se află pe celălalt mal al Dunării, iar acest lucru face „dificil pentru armata română să decidă dacă o dronă care vine … se va opri acolo sau nu”.
Deși misiunea Eastern Sentry acoperă formal și spațiul aerian al României, amenințarea rusă nu se limitează la aer. Ea se extinde și pe mare, avertizează Oana Popescu-Zamfir, directoarea GlobalFocus Center din București.
„Prezența Moscovei în Marea Neagră scoate la iveală un deficit uriaș în domeniul informațiilor, supravegherii și recunoașterii”, a declarat aceasta. În același timp, proiectul Neptun Deep, care ar urma să devină operațional anul viitor, aduce cu sine „perspectiva tot mai mare a unor activități hibride” din partea Rusiei.
Riscurile nu sunt teoretice. „Trebuie să fim pregătiți pentru orice tip de acte de sabotaj”, a spus Popescu-Zamfir, amintind și de posibilitatea bruiajului GPS sau a unor comportamente suspecte ale navelor rusești. Ca răspuns, NATO ar putea desfășura drone subacvatice, ar putea îmbunătăți detectarea prin satelit și ar putea centraliza monitorizarea regiunii.
Nu toți aliații privesc însă cu entuziasm ideea unei noi misiuni dedicate. „Din cauza modelului de forțe deja întins la maximum, nu văd un apetit puternic pentru așa ceva”, a declarat un diplomat NATO, sub protecția anonimatului.
Pentru Miruță, însă, discuția este una despre echilibru și împărțirea responsabilităților. „Există resurse concentrate în Marea Baltică … dar este nevoie și în Marea Neagră”, a spus el. „Așadar, haideți să distribuim într-un mod echitabil resursele între aceste două puncte.”
