NASA traversează cea mai serioasă criză din istoria sa de peste șase decenii. Confruntată cu propuneri de reduceri bugetare fără precedent și lipsită de o conducere validată politic, agenția spațială americană riscă să-și vadă compromise unele dintre cele mai importante proiecte științifice ale viitorului apropiat, potrivit NewScientist.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
NASA traversează cea mai serioasă criză din istoria sa de peste șase decenii. Confruntată cu propuneri de reduceri bugetare fără precedent și lipsită de o conducere validată politic, agenția spațială americană riscă să-și vadă compromise unele dintre cele mai importante proiecte științifice ale viitorului apropiat.
Pe 30 mai, administrația Trump a publicat proiectul de buget pentru anul fiscal 2026, care prevede o reducere de aproape 25% a finanțării NASA, de la 24,9 miliarde de dolari în 2025, la doar 18,8 miliarde. Cel mai afectat domeniu este componenta științifică. Aproape jumătate din bugetul destinat cercetării ar urma să fie eliminat.
Printre proiectele amenințate se numără Mars Sample Return, programul care ar trebui să aducă pe Pământ mostrele colectate de roverul Perseverance, posibil purtătoare de urme de viață microbiană.
Apoi, OSIRIS-APEX, o misiune dedicată studierii asteroidului Apophis, considerat potențial periculos. Două propuneri de explorare a planetei Venus. Programele aflate deja în desfășurare, precum misiunea Juno (aflată în jurul lui Jupiter) și sonda New Horizons, care explorează granițele sistemului solar.
În contrast, peste 1 miliard de dolari ar fi alocați dezvoltării programului de trimitere a oamenilor pe Marte, obiectiv susținut energic de Elon Musk, CEO-ul SpaceX și consilier al președintelui Trump. Noua rachetă Starship, aflată în teste, joacă un rol central în această viziune.
Liderul NASA, retras în plin haos
Situația a fost și mai mult destabilizată de anunțul-surpriză privind retragerea miliardarului Jared Isaacman din cursa pentru postul de administrator NASA. Deși fusese propus de președintele Trump, Isaacman, cunoscut pentru misiunea privată Inspiration4 și rolul său în promovarea turismului spațial – și-a exprimat recent rezervele față de reducerea drastică a bugetului științific, catalogând-o drept „suboptimă” în fața unui comitet senatorial.
Într-un mesaj postat pe rețelele sociale, Trump a anunțat că va desemna un nou candidat care să fie „aliniat misiunii” și să „pună America pe primul loc în spațiu”. În lipsa unui administrator confirmat de Senat, NASA rămâne condusă de un interimar, o situație fragilă, în special într-un moment de criză.
„Este o spirală periculoasă. Ai tăieri bugetare masive și, în același timp, un leadership lipsit de legitimitate instituțională. Nu poți pur și simplu opri misiuni funcționale și apoi spera să le reactivezi mai târziu”, avertizează Paul Byrne, cercetător la Universitatea Washington din St. Louis.
Știința, sacrificată în numele priorităților politice
Printre agențiile afectate se numără și alte instituții-cheie, precum Fundația Națională pentru Știință (NSF), care ar putea fi nevoită să închidă unul dintre observatoarele LIGO dedicate detecției undelor gravitaționale.
Casey Dreier, analist la The Planetary Society, este categoric: „Este cea mai gravă amenințare la adresa viitorului NASA de până acum. Facem tot ce putem ca să o oprim”.
În Congres, democrații au promis că vor încerca să blocheze proiectul. Zoe Lofgren, liderul democrat din Comisia pentru Știință, Spațiu și Tehnologie, a declarat că „bugetul lui Trump va arunca NASA într-o criză ireversibilă” și a făcut apel la republicanii moderați din state precum Texas, care ar fi și ele afectate, să voteze împotriva tăierilor.
Pentru moment, bugetul rămâne la stadiul de propunere, dar Trump a cerut ca forma finală să fie aprobată până la 4 iulie. Mizele sunt enorme, nu doar pentru NASA, ci pentru întregul viitor al cercetării spațiale americane.
