Compania de tehnologie SpiNNcloud a încheiat un parteneriat cu Universitatea din Leipzig pentru livrarea celui mai mare supercomputer de tip neuromorf din lume, construit special pentru cercetarea în domeniul medicamentelor. Sistemul are aproximativ 650.000 de nuclee și va fi utilizat pentru simularea proteinelor și analiza moleculelor în contextul medicinei personalizate, transmite InterestingEngineering.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Supercomputerul este bazat pe arhitectura SpiNNaker2, aflată la a doua generație, și este format din 4320 de cipuri. Fiecare placă de server include 48 de cipuri SpiNNaker2, iar fiecare cip conține 152 de nuclee ARM și acceleratoare dedicate pentru sarcini de inteligență artificială. Sistemul este capabil să simuleze cel puțin 10,5 miliarde de neuroni și este optimizat pentru execuția paralelă a unui volum mare de sarcini mici și eterogene.
„Arhitectura SpiNNcloud Server System face posibilă testarea pe calculator a miliarde de molecule, datorită unui design inspirat de creierul uman”, a declarat Christian Mayr, cofondator SpiNNcloud. Acesta a adăugat că sistemul este adaptat pentru „execuția paralelă la scară largă a unor volume mari de sarcini de calcul, prin utilizarea a peste 10 milioane de nuclee ARM și a numeroșilor acceleratori specializați pentru rețele neuronale”.
Performanțele sunt semnificative: un prototip bazat pe această arhitectură a reușit să analizeze 20 de miliarde de molecule în mai puțin de o oră, o viteză de aproximativ 100 de ori mai mare decât cea obținută cu 1000 de nuclee CPU convenționale.
„Sistemele noastre sunt de 18 ori mai eficiente energetic decât GPU-urile existente și sunt deja utilizate de instituții de referință din Europa și SUA. Implementarea de la Leipzig demonstrează flexibilitatea acestei tehnologii, precum și adoptarea ei pentru performanță și eficiență energetică fără precedent”, a declarat Hector Gonzalez, CEO și cofondator SpiNNcloud.
Un alt avantaj al sistemului este consumul redus de energie, esențial în aplicații unde limitele termice și de alimentare sunt critice. Designul inspirat de funcționarea creierului uman permite o utilizare eficientă a resurselor de calcul, favorizând modele algoritmice bazate pe raritate dinamică și paralelism extrem.
Această abordare se aliniază cu direcțiile actuale din inteligența artificială, care trece de la modelele dense tradiționale — unde toate conexiunile sunt mereu active — către modele în care doar o parte dintre conexiuni sunt activate în funcție de context. Aceste arhitecturi selective, cunoscute ca modele sparse, permit rularea mai eficientă a algoritmilor și reduc semnificativ consumul de energie.
Prin această colaborare, Universitatea din Leipzig va putea accelera cercetările în medicina personalizată, în special în analiza moleculelor mici pentru dezvoltarea de tratamente noi. Proiectul marchează o etapă importantă în integrarea tehnologiei neuromorfe în biotehnologie și cercetare medicală.
