Cel puțin zece indicatori privind schimbările climatice sunt „pe roșu”, avertizează oamenii de știință: „Încălzirea de origine umană a crescut într-un ritm fără precedent”

Gaze cu efect de seră, creșterea nivelului mării, pragul de încălzire cu 1,5 grade Celsius: aproximativ zece indicatori climatici cheie sunt „pe roșu”, au avertizat aproximativ 60 de cercetători renumiți într-un vast studiu mondial publicat joi, transmite AFP, preluată de Agerpres.

„Încălzirea de origine umană a crescut într-un ritm fără precedent în măsurătorile instrumentale, ajungând la 0,27 grade Celsius pe deceniu între 2015 și 2024”, au concluzionat oamenii de știință de la instituții prestigioase.

Emisiile de gaze cu efect de seră, în special cele provenite din utilizarea combustibililor fosili, au atins un nou record în 2024, ajungând în medie la 53 de miliarde de tone de dioxid de carbon (CO2) în fiecare an în ultimul deceniu. Particulele poluante din aer, care au un efect de răcire, au scăzut la rândul lor.

Această constatare, publicată în jurnalul științific Earth System Science Data, este rezultatul muncii cercetătorilor din 17 țări, bazată pe metodele IPCC/GIEC, grupul de experți în climă mandatat de ONU, din care majoritatea fac sau au făcut parte.

Scopul studiului este de a furniza indicatori actualizați anual pe baza raportului IPCC/GIEC, fără a aștepta publicarea următorului raport peste câțiva ani.

Pentru anul 2024, încălzirea observată în raport cu perioada preindustrială a atins 1,52 grade Celsius, din care valoarea de 1,36 grade Celsius poate fi atribuită în mod exclusiv activității umane. Această diferență reflectă variabilitatea climatică naturală, începând cu fenomenul El Niño.

Implicațiile încălzirii globale

Acesta este un nivel record, dar „așteptat” având în vedere încălzirea cauzată de om, la care se adaugă ocazional aceste fenomene naturale, a subliniat Christophe Cassou de la Centrul Național de Cercetări Științifice (CNRS) din Franța. „Ca atare, acesta nu este un an excepțional sau surprinzător pentru climatologi”, a spus el.

Acest lucru nu înseamnă că planeta a depășit deja cel mai ambițios prag prevăzut în Acordul de la Paris (încălzire limitată la 1,5 grade Celsius). Însă, fereastra se închide din ce în ce mai mult. Bugetul de carbon rezidual – spațiul de manevră, exprimat în cantitatea totală de CO2 care ar putea fi încă emisă, menținând în același timp o șansă de 50% de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius – este în curs de „topire”.

Acest „buget” este acum de doar aproximativ 130 de miliarde de tone, însemnând puțin peste trei ani de emisii în ritmul actual, comparativ cu aproximativ 200 de miliarde de tone în urmă cu un an.

„Depășirea pragului de 1,5 grade Celsius este acum inevitabilă”, consideră unul dintre autori, Pierre Friedlingstein, de la CNRS.

„Tind să fiu o persoană optimistă”, a spus la rândul său autorul principal al studiului, Piers Forster, de la Universitatea din Leeds. Însă, conform datelor publicate în acest an, „totul merge în direcția greșită”, a adăugat el.

„Nu trebuie să cădem în capcana lui ‘s-a terminat’”, a reacționat joi, la postul de radio France Inter, ministrul francez pentru Tranziția Ecologică, Agnès Pannier-Runacher. „Fiecare economie de carbon contează” și „avem soluții tehnologice”, al căror cost este în scădere, a argumentat ea, criticând „lobby-urile combustibililor fosili care ne împiedică în prezent să accelerăm această transformare” către o economie cu emisii reduse de carbon.

Anul acesta, autorii au inclus doi indicatori noi, dintre care unul se referă la creșterea nivelului mării, care se extinde sub efectul încălzirii și primește noi volume de apă dulce odată cu topirea gheții.

Ritmul este mai mult decât dublu, cu o creștere de aproximativ 26 mm între 2019 și 2024, în timp ce la începutul secolului XX media era sub 2 mm pe an.

În total, nivelurile oceanelor au crescut cu 22,8 cm de la începutul secolului trecut, suficient pentru a amplifica puterea distructivă a furtunilor și pentru a amenința existența unor țări insulare.

Această creștere, determinată de fenomene complexe, este supusă unei inerții semnificative și va continua chiar dacă emisiile ar înceta imediat.

Însă, omenirea nu este neputincioasă. „Ce putem face pentru a limita viteza și amploarea creșterii nivelului mării? Să reducem emisiile de gaze cu efect de seră cât mai rapid posibil”, a subliniat specialista în climatologie Valérie Masson-Delmotte.

Cu mai puțin de șase luni până la COP30 din Brazilia, politicile climatice sunt totuși fragilizate de retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris, anunțată de președintele Donald Trump.