Cercetătorii chinezi au creat un set de date topografice de înaltă precizie, cu o rezoluţie spaţială cuprinsă între un milimetru şi un decimetru, în jurul locului de asolizare al sondei lunare Chang’e-6, care a explorat faţa nevăzută a Lunii, informează Xinhua, potrivit Agerpres.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Pe baza acestui set de date, cercetătorii de la Observatoarele Astronomice Naţionale ale Academiei Chineze de Ştiinţe au determinat zona exactă a locului de asolizare al sondei Chang’e-6 şi au efectuat o analiză geologică la scară microscopică, potrivit unui articol ştiinţific publicat recent în revista Nature Communications.
Potrivit constatărilor făcute de cercetătorii chinezi, care au folosit date comparative, caracteristicile geologice ale regiunii, cum ar fi rugozitatea suprafeţei, raportul dintre adâncimea craterului şi diametrul acestuia, grosimea regolitului lunar şi numărul de roci, se situează toate între cele ale locurilor de asolizare ale sondelor precedente Chang’e-4 şi Chang’e-5, indicând că timpul de expunere a suprafeţei regiunii se situează, de asemenea, între valorile ce caracterizează precedentele două locuri de asolizare.
Printr-o analiză topografică detaliată, autorii studiului au dezvăluit că zona de asolizare a sondei Chang’e-6 a fost acoperită în principal de materiale locale provenite din câmpiile lunare (denumite „mări lunare”), care au fost excavate dintr-un crater din apropiere, fără nume, cu un diametru de aproximativ 51 de metri, şi au reprezentat 30%-35% din volumul acestuia.
Sonda lunară Chang’e-6 s-a întors pe Pământ în luna iunie a anului trecut, având la bordul ei 1.935,3 grame de mostre lunare colectate de pe faţa nevăzută a Lunii, neexplorată până atunci.
