Titan, cel mai mare satelit al lui Saturn, continuă să sfideze așteptările cercetătorilor. Deși la suprafață seamănă izbitor cu Pământul, noi descoperiri arată că, în ciuda râurilor și mărilor sale, lipsesc… deltele, relatează UniverseToday.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Descoperit în 1655 de astronomul olandez Christiaan Huygens, Titan este al doilea cel mai mare satelit din Sistemul Solar – mai mare chiar decât planeta Mercur, deși cu o masă mult mai mică. Înconjurat de o atmosferă densă, tulbure, acest corp ceresc părea un mister aproape complet până la sosirea sondei Cassini în jurul lui Saturn, în 2004.
Misiunea Cassini-Huygens a dezvăluit că Titan este, în multe privințe, o versiune înghețată a Terrei. Are ploi, râuri, lacuri și mări. Numai că, în loc de apă, plouă cu metan și etan lichid, la temperaturi atât de scăzute încât apa este o rocă solidă. În ciuda acestor condiții extreme, Titan prezintă un ciclu hidrologic similar celui terestru, în care lichidele se evaporă, formează nori și cad înapoi sub formă de precipitații.
Râuri fără delte, o enigmă geologică
Pe Pământ, râurile care se varsă în mări sau oceane transportă sedimente care se depun și formează delte, structuri în formă de evantai sau triunghi, precum celebra Deltă a Nilului sau cea a Dunării. Acestea sunt rezultatul unor procese de eroziune, depunere și redistribuire a materialului de-a lungul timpului.
Având în vedere că Titan are râuri, sedimente și mări, oamenii de știință se așteptau să observe delte similare. Dar datele trimise de sonda Cassini spun altceva, aproape niciun râu de pe Titan nu formează delte vizibile. Doar două formațiuni suspecte au fost detectate în apropierea Polului Sud. Potrivit unui studiu recent, doar 1,3% dintre râurile mari identificate pe Titan se termină într-o deltă, un contrast izbitor față de Pământ, unde fenomenul este aproape universal.
Modelări și ipoteze
Pentru a testa dacă absența deltelor se poate datora limitărilor instrumentelor de observare, geofizicianul Sam Birch de la Universitatea Brown a creat un model numeric. A simulat cum ar arăta deltele terestre dacă ar fi acoperite de metan și observate cu radarul folosit de Cassini. Concluzia? Dacă ar exista delte de dimensiunea celei de la gura Mississippi-ului, ele ar trebui să fie vizibile.
„Este cam dezamăgitor ca geomorfolog”, a declarat Birch. „Ne așteptăm ca acolo unde avem râuri și sedimente, să vedem și delte. Dar Titan e ciudat. Este un teren de joacă pentru testat procese pe care credeam că le înțelegem.”
Printre ipotezele emise se numără variații rapide ale nivelului mării, care ar putea spăla sedimentele înainte ca acestea să se acumuleze. Sau poate curenții și vânturile de pe coastele titaniene acționează atât de puternic încât împiedică formarea deltelor.
Un alt mister descoperit recent complică și mai mult lucrurile, radarul a detectat canale adânci săpate chiar pe fundul mărilor titaniene, o caracteristică inexplicabilă pentru moment.
Mai multe întrebări decât răspunsuri
Absența deltelor pe Titan nu este doar o curiozitate geologică, este un indiciu că procesele care modelează acest corp ceresc funcționează după reguli diferite față de cele terestre. Pentru cercetători, fiecare anomalie este și o oportunitate, un prilej de a testa limitele cunoștințelor noastre despre planetologie.
„Asta nu ne așteptam să găsim. Dar Titan ne surprinde constant. Cred că tocmai asta îl face un loc atât de fascinant de studiat”, recunoaște Birch.
