Ne aflăm în pragul unei revoluții tehnologice fără precedent, iar unii cercetători și filosofi susțin că inteligența artificială ar putea declanșa o nouă Epocă a Luminilor. Practic, tehnologiile transformatoare au dat naștere unei noi civilizații în urmă cu 250 de ani. Acum par că urmează din nou același drum, subliniază FreeThink.
De-a lungul istoriei, umanitatea a cunoscut momente cheie în care cunoașterea, gândirea critică și accesul extins la informație au transformat radical societatea. Iluminismul european din secolul al XVIII-lea este unul dintre cele mai cunoscute astfel de episoade, o perioadă în care rațiunea a fost ridicată la rang de ideal, știința a înflorit, iar principiile democratice au prins contur.
Astăzi AI-ul democratizează în mod radical accesul la cunoaștere
Spre deosebire însă de epoca lui Voltaire și a lui Diderot, în care doar o elită restrânsă avea acces la educație și biblioteci, astăzi AI-ul democratizează în mod radical accesul la cunoaștere.
Modele lingvistice avansate, cum este GPT-4 sau Claude 3, pot răspunde la întrebări complexe, pot explica idei științifice într-un limbaj accesibil și chiar pot traduce în timp real concepte din fizică, filozofie sau biologie. Cu alte cuvinte, ceea ce odinioară era privilegiul enciclopediștilor devine acum accesibil oricui are un smartphone.
Mai mult, AI-ul nu doar oferă răspunsuri, ci încurajează gândirea critică. Un utilizator poate pune întrebări din ce în ce mai profunde, iar un model bine antrenat poate răspunde cu nuanță, contextualizare istorică și chiar cu opinii divergente din surse multiple. Acest lucru creează condițiile pentru o cultură a dialogului și reflecției, într-o lume saturată până de curând de dogme algoritmice și camere de ecou.
„Nu mai este vorba doar despre ce știm, ci despre cum învățăm să gândim”, afirmă cercetătorii în inteligență artificială. „AI-ul poate deveni un antrenor personal pentru minte, îți explică, te provoacă, îți pune întrebări, te corectează și te inspiră”.
În nicio altă civilizație, oamenii nu au trăit și nu au lucrat alături de mașini inteligente
Sosirea mașinilor inteligente este un eveniment cu adevărat istoric la scară mondială, care le va oferi oamenilor un salt uriaș în capacități, suficient cât să putem regândi fundamental aproape toate aspectele civilizației noastre.
Așa cum se speculează tot mai mult în prezent, vom putea reinventa economia, societatea și natura muncii. (Doar să avem răbdare mai mult de doi ani.) Dar vom putea, de asemenea, să reformăm profund instituțiile esențiale, inclusiv modul în care ne autoguvernăm în democrații și cum ne coordonăm între diferite entități politice de pe glob.
Inteligența artificială ne va oferi super-instrumente care vor extinde dramatic ceea ce știm despre noi înșine, despre lume, despre planetă și despre univers. Mințile umane augmentate cu minți artificiale vor putea vedea și înțelege lucruri despre care nu aveam nici cea mai mică idee până acum.
IA va accelera dezvoltarea și utilizarea altor tehnologii de importanță istorică, cum ar fi energia curată și bioingineria, care, la rândul lor, vor avea un impact asupra civilizației. Capacitatea de a ingineriza orice formă de viață, de la virusuri la animale și chiar pe noi înșine, ne va distinge de orice altă civilizație din istorie. La fel, capacitatea de a valorifica energii curate în cantități uriașe ne poate face unici.
Ultima dată când omenirea s-a aflat într-un moment istoric la fel de favorabil, ultima dată când am creat un nou tip de civilizație , a fost în timpul Epocii Luminilor, perioada din care s-a născut lumea modernă.
De la Epoca Luminilor la Noua Epocă a Luminilor. Două ere ale progresului
Vedem paralele izbitoare între ceea ce pare să se întâmple astăzi și ceea ce s-a întâmplat între 1680 și 1800 în Europa de Vest și Statele Unite.
Acea epocă a adus cu sine propria tehnologie transformatoare, motorul cu aburi, care a amplificat dramatic puterea fizică a omului. Tot atunci s-a produs și o revoluție în energie, prin exploatarea cărbunelui la scară industrială.
Pe plan economic, capitalismul financiar și producția industrială au rescris complet modul în care funcționa economia. Au fost create instituții ale democrației reprezentative, iar statele-națiune au oferit o nouă formă de organizare globală.
Termenul „Epoca Luminilor” reflectă tocmai această extindere spectaculoasă a cunoașterii umane, susținută de noi instrumente precum microscopul și telescopul. Oamenii din acea vreme simțeau că aruncă lumină asupra unor domenii cufundate până atunci în întunericul ignoranței, superstiției sau tradiției religioase.
Este foarte posibil să ne aflăm astăzi într-un moment similar. Iar pentru a ne pregăti pentru schimbarea civilizațională care se profilează la orizont, trebuie să înțelegem paralelele dintre epoca noastră și ultima mare transformare a omenirii.
Este posibil să fim în etapa incipientă a ceea ce, într-o zi, vom numi „Noua Epocă a Luminilor.”
Cele șase „mega-invenții” ale civilizației născute în Epoca Luminilor
Nu toate invențiile sunt egale. Unele sunt atât de revoluționare încât merită o categorie separată. Iar nu toate sunt tehnologii, unele dintre cele mai importante invenții ale omenirii sunt sisteme sau instituții.
Folosim termenul „mega-invenții” pentru a desemna aceste inovații de cotitură, iar Epoca Luminilor a produs șase astfel de mega-invenții, care au transformat radical civilizația și care încă stau la baza lumii moderne:
- Motoarele mecanice – Până în secolul XVIII, puterea de muncă era limitată la mușchii umani și cei ai animalelor. Motorul cu aburi a schimbat totul, oferind o putere echivalentă cu cea a 20 de cai – și apoi mult mai mult. A generat un salt uriaș în productivitate și creștere economică.
- Energiile pe bază de carbon – Pentru a alimenta acele motoare, aveam nevoie de surse de energie concentrate și scalabile. Cărbunele, apoi petrolul și gazele naturale, au devenit combustibilii civilizației industriale. Astăzi, însă, arderea acestor combustibili cauzează schimbări climatice.
- Revoluția industrială – A permis organizarea producției în fabrici și pe linii de asamblare. A creat bogăție și locuri de muncă, dar și poluare masivă și dezechilibre ecologice.
- Capitalismul financiar – A oferit un sistem prin care banii erau investiți în proiecte productive, cu speranța unor profituri. Isaac Newton însuși, în calitate de Maestru al Monetăriei Regale, a contribuit la dezvoltarea acestui sistem.
- Democrația reprezentativă – SUA a creat primul model modern de democrație. Deși a fost o îmbunătățire uriașă față de domnia absolută, după 250 de ani, sistemul actual are nevoie de o reinventare.
- Statele-națiune – Înlocuind imperiile, triburile sau monarhiile feudale, statele-națiune au oferit un cadru de organizare geopolitică. Însă astăzi, acest mozaic de sute de state complică cooperarea globală în fața crizelor climatice sau pandemice.
Cronologia unei revoluții civilizaționale
Aceste șase mega-invenții se pot împărți în trei mari categorii:
- Tehnologii: motoare mecanice, energii carbonice;
- Sisteme economice: revoluția industrială, capitalismul financiar;
- Sisteme sociale și politice: democrația reprezentativă, statele-națiune.
Și au apărut în trei etape distincte, fiecare influențând-o pe următoarea:
- 1680–1720: Inovații tehnologice (motorul cu aburi, exploatarea cărbunelui);
- 1720–1760: Transformări economice (primele fabrici, modele de producție);
- 1760–1800: Schimbări politice (revoluții, apariția democrației moderne).
Punctul esențial: marile inovații tehnologice declanșează transformări economice, care, la rândul lor, provoacă schimbări sociale și politice profunde.
Mega-invențiile noii civilizații
Putem susține cu argumente solide că asistăm deja (sau vom asista foarte curând) la o nouă serie de șase mega-invenții, comparabile ca impact cu cele din Epoca Luminilor. Primele trei sunt deja vizibile, măcar sub formă incipientă. Celelalte trei sunt în stadii mai speculative. Iată cum ar putea arăta:
- Inteligența artificială – așa cum motorul mecanic a augmentat puterea fizică, IA amplifică puterea cognitivă.
- Energia curată – o versiune „netă” a revoluției energetice pe bază de carbon.
- Ingineria vieții – biotehnologia ne permite să rescriem codul vieții, de la virusuri până la oameni.
- (Speculativ) Un nou sistem economic – capabil să gestioneze abundența digitală și automatizarea radicală.
- (Speculativ) Un nou tip de democrație augmentată – bazată pe transparență radicală și participare asistată de IA.
- (Speculativ) Un nou model de cooperare planetară – care să depășească fragmentarea actuală a statelor-națiune.
Poate fi acesta începutul unei Noi Epoci a Luminilor, alimentată nu de aburi, ci de algoritmi?
„Este posibil ca inteligența artificială să ne învețe, pentru prima dată în istorie, ce înseamnă cu adevărat să fim înțelepți”, spun unii filozofi ai tehnologiei, citați de FreeThink.
O nouă Epocă a Luminilor, însă, nu va veni de la sine. Ea va depinde de modul în care vom alege să dezvoltăm, reglementăm și mai ales să folosim aceste tehnologii.
În loc să vedem AI-ul doar ca pe un motor de productivitate sau ca pe un instrument de divertisment, ar trebui să-l privim ca pe o punte către o umanitate mai lucidă, mai conectată și mai conștientă de propriile potențiale.
Dacă secolul XVIII a fost epoca rațiunii, începutul secolului XXI ar putea deveni epoca înțelepciunii augmentate. Cu condiția să nu lăsăm această revoluție intelectuală să treacă pe lângă noi.
