Au trecut aproape trei decenii de când o nouă clasă de antibiotice a ajuns pe piață. Însă acest lucru se poate schimba, grație unei descoperiri făcute de o echipă de cercetători de la Universitatea McMaster din Ontario, Canada.
În studiul care confirmă descoperirea, publicat în revista Nature, echipa canadiană, condusă de Dr. Gerry Wright, profesor în cadrul Departamentului de Biochimie și Științe Biomedicale al Universității McMaster și cercetător la Institutul Michael G. DeGroote pentru Cercetarea Bolilor Infecțioase al universității, a identificat un candidat puternic pentru a combate unele dintre cele mai rezistente bacterii de pe planetă: o moleculă nouă numită lariocidină.
Este o descoperire care, conform autorilor studiului, vine într-un moment extrem de important. Unul în care se resimte o nevoie critică de medicamente antimicrobiene noi, având în vedere că bacteriile și alte microorganisme dezvoltă constant modalitățide a rezista medicamentelor existente.
Fenomenul, denumit rezistență antimicrobiană (AMR), este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice globale, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
„Medicamentele noastre vechi devin din ce în ce mai puțin eficiente, pe măsură ce bacteriile devin din ce în ce mai rezistente la ele. Aproximativ 4,5 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice, iar situația se înrăutățește, a subliniat Gerry Wright.
Wright și echipa sa au descoperit că noua moleculă, un peptidă, are un mare potențial ca un nou medicament, deoarece atacă bacteriile într-un mod diferit față de alte antibiotice. Lariocidina se leagă direct de mecanismul de sinteză proteică al bacteriilor într-un mod complet nou, și inhibă capacitatea acestora de a crește și de a supraviețui.
Este nevoie de timp, însă un nou antibiotic poate apărea în curând pe piață
Lariocidina, susține echipa care a efectuat descoperirea, este produsă de un tip de bacterie numită Paenibacillus, pe care cercetătorii au recuperat-o dintr-o probă de sol colectată dintr-o grădină din Hamilton.
Echipa de cercetare a lăsat bacteriile din sol să crească în laborator timp de aproximativ un an, o metodă care a ajutat la identificarea inclusiv a speciilor cu creștere lentă, care altfel ar fi fost trecute cu vederea.
Astfel, cercetătorii au remarcat că una dintre aceste bacterii, Paenibacillus, producea o substanță nouă cu activitate puternică împotriva altor bacterii, inclusiv a celor rezistente la antibiotice.
„Când am înțeles cum această moleculă nouă ucide alte bacterii, a fost un moment decisiv”, subliniază Manoj Jangra, bursier postdoctoral în laboratorul lui Wright.
Pe lângă modul său unic de acțiune și activitatea împotriva bacteriilor rezistente la medicamente, cercetătorii sunt optimiști în privința lariocidinei, deoarece îndeplinește cele mai importante criterii pentru a deveni viabilă în crearea unui medicament: nu este toxică pentru celulele umane, nu este vulnerabilă la mecanismele existente de rezistență la antibiotice și funcționează bine într-un model animal de infecție.
Wright și echipa sa sunt acum concentrați pe găsirea de modalități de a modifica molecula și de a o produce în cantități suficient de mari pentru a permite dezvoltarea clinică.
Cercetătorul canadian menționează că, având în vedere că această moleculă nouă este produsă de bacterii, iar „bacteriile nu sunt interesate să creeze medicamente pentru noi”, este nevoie de timp și resurse până când lariocidina va fi gata pentru piață. Însă este optimist că un medicament revoluționar va fi disponibil cât de curând.
