Sonda spaţială HERA a captat imagini rare cu o lună a planetei Marte

În timp ce se îndreaptă spre asteroidul Dimorphos, sonda HERA a survolat de la mică distanţă planeta Marte, captând imagini rare cu luna sa Deimos, a anunţat joi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), citată de AFP.

Lansată în octombrie, HERA îşi va atinge obiectivul final – situat la 11 milioane de kilometri depărtare de Terra în centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter – abia la sfârşitul anului 2026.

Până atunci, ea a survolat „Planeta Roşie” miercuri, în cadrul unei manevre denumite „asistenţă gravitaţională”.

Utilizând gravitaţia lui Marte, „i-am dat un impuls sondei, modificându-i astfel traiectoria şi economisind totodată mult carburant”, a explicat Pablo Munoz, analist al misiunii, într-o conferinţă de presă.

Sonda s-a apropiat până la 5.600 de kilometri de suprafaţa marţiană cu viteza vertiginoasă de 33.800 km/h timp de aproximativ o oră, transmite Agerpres.

Acest zbor i-a permis să îşi testeze instrumentele. HERA a realizat astfel circa 600 de fotografii, inclusiv imagini rare cu faţa opusă lui Marte a uneia dintre cele două luni ale sale, Deimos.

Micul satelit cu formă neregulată şi un diametru de aproximativ 12,5 kilometri pare întunecat, contrastând puternic cu aspectul planetei sale.

Originea celor două luni marţiene, Deimos şi Phobos, fac încă subiectul unor dezbateri.

Anumiţi oameni de ştiinţă consideră că Deimos şi Phobos sunt doi asteroizi capturaţi, „dar acest lucru este dificil de explicat din punct de vedere dinamic”, a reamintit Stephan Ulamec, cercetător la Centrul aerospaţial german. Alţi cercetători sunt de părere că aceste mici corpuri cereşti provin dintr-un impact masiv, „însă nici acest lucru nu concordă cu spectrele observate”.

Imaginile captate de HERA le vor permite oamenilor de ştiinţă „să adauge o nouă piesă de puzzle” pentru a determina originea lui Deimos, a declarat profesorul Marcel Popescu de la Universitatea din Craiova.

În special, fotografiile efectuate cu ajutorul dispozitivului în infraroşu TiRi şi al spectrografului în spectrul infraroşu apropiat Hyperscout – care explică de ce Marte pare albastră. Ele vor oferi o mai bună înţelegere asupra proprietăţilor termofizice şi a compoziţiei lui Deimos, înainte ca sonda HERA să cerceteze misterele asteroidului Dimorphos.

HERA are misiunea finală de a studia acest mic asteroid, percutat în mod intenţionat în 2022 de un vehicul al NASA pentru a îi devia traiectoria.

Sonda va observa consecinţele impactului, care a redus cu 33 de minute orbita acestui corp ceresc cu diametrul de 160 de metri, care formează un sistem binar cu un asteroid mai mare, denumit Didymos.

Scopul este de a evalua dacă o astfel de tehnică ar fi eficientă în viitor pentru devierea unui asteroid care ar ameninţa să lovească Pământul.

Confruntate cu acest risc natural, agenţiile spaţiale lucrează la crearea unui sistem de „apărare planetară”, unul dintre aspectele acestuia fiind monitorizarea globală coordonată pentru a detecta cât mai devreme asteroizii potenţial periculoşi.

Aşa s-a întâmplat în decembrie anul trecut, odată cu descoperirea asteroidului YR4, a cărui probabilitate de coliziune cu Pământul în 2032 a atins pentru scurt timp 3,1%, înainte de a scădea la 0%.

„Acesta este un model pe care îl vom vedea din ce în ce mai des în viitor”, a avertizat Richard Moissl, directorul biroului de apărare planetară din cadrul ESA. „Pe măsură ce măsurătorile vor creşte, vom descoperi mai mulţi asteroizi”, ceea ce va duce la mai multe cazuri în care probabilitatea de impact va creşte iniţial, înainte de a scădea la zero după observaţii mai precise.

ESA dezvoltă o a doua misiune de apărare planetară pentru observarea lui Apophis, un asteroid cu diametrul de 350 de metri, care va trece la o distanţă de doar 32.000 kilometri de Pământ pe 13 aprilie 2029 şi va fi vizibil cu ochiul liber.

Sub rezerva aprobării de către Consiliul ministerial al ESA, sonda RAMSES este programată să fie lansată în 2028 pentru a se alătura asteroidului cu două luni înainte de apropierea sa de Pământ şi pentru a observa efectele exercitate asupra acestuia de atracţia gravitaţională a Pământului.