Telescopul spaţial european Euclid, un adevărat „detectiv al universului întunecat” ajutat de inteligenţa artificială şi de oameni, a furnizat miercuri primele date în cadrul unei misiuni menite să contribuie la dezlegarea misterului materiei întunecate şi al energiei întunecate, transmite AFP, citată de Agerpres.
Pe orbită la 1,5 milioane de kilometri de Pământ, Euclid a oferit primele imagini ale cosmosului în 2023, apoi anul trecut a obţinut o imagine panoramică a o sută de milioane de stele şi galaxii. Acesta îşi propune să creeze o hartă 3D cu 1,5 miliarde de galaxii, reprezentând o treime din bolta cerească, în şase ani.
Datele livrate miercuri în cadrul unui pachet denumit „Q1” („quick data 1” n.r.), reprezintă „o nouă bornă pentru detectivul nostru al Universului întunecat”, a declarat Carole Mundell, director ştiinţific la Agenţia Spaţială Europeană (ESA).
Deja au fost publicate 27 de studii ştiinţifice din observarea a mai puţin de 0,5% din perimetrul ceresc pe care Euclid îl va scana pe durata misiunii sale.
Euclid a oferit date despre „pânza cosmică”, subliniază Valeria Pettorino, om de ştiinţă al proiectului pentru ESA. Asemenea pânzei unui păianjen, datele obţinute de Euclid ilustrează „faptul că galaxiile se adună în filamente în jurul spaţiilor goale, formând grupuri de galaxii”, care compun o „pânză cosmică”. Acesta este un ansamblu pe care materia vizibilă singură nu îl poate explica şi al cărui echilibru depinde de existenţa materiei întunecate şi a energiei întunecate, două elemente teoretice despre care se crede că reprezintă împreună 95% din masa-energia Universului. Materia întunecată ar fi responsabilă de coeziunea dintre galaxii, iar energia întunecată de expansiunea accelerată a spaţiului.
În cele din urmă, Euclid, conform lui Carole Mundell, ar trebui să permită „testarea legilor gravitaţiei” şi odată cu ele teoria generală a gravitaţiei a lui Einstein.
Până atunci, prima provocare pentru consorţiul Euclid, care reuneşte peste 2.000 de cercetători din cincisprezece ţări europene, Statele Unite, Canada şi Japonia, va fi să facă utilizabilă avalanşa de date care urmează. De exemplu, pachetul de date Q1 reprezintă echivalentul a 200 de zile de înregistrări video de înaltă definiţie.
Utilizarea sa „ne permite în primul rând să vedem dacă instrumentul funcţionează” şi în particular să verificăm „sistemele de reducere a datelor”, explică Francis Bernardeau, director ştiinţific adjunct al consorţiului şi cercetător la Institutul de Fizică Teoretică al Comisiei Franceze pentru Energie Atomică (CEA).
Un subiect care „nu ajunge neapărat pe prima pagină a ziarelor”, dar căruia îi sunt consacrate şapte dintre studiile publicate miercuri, această „reducere” permite, cu ajutorul algoritmilor, „să treci de la datele brute, cu defectele lor inerente”, la imagini care permit analize ştiinţifice reproductibile.
Pentru pachetul Q1, această lucrare de calibrare se bazează pe observarea a trei „câmpuri adânci”, zone ale cerului cu un eşantion de 26 de milioane de galaxii, dintre care cele mai îndepărtate se află la 10,5 miliarde de ani lumină distanţă. O adevărată călătorie în timp, pentru că, cu cât privim mai departe, cu atât ne întoarcem mai mult spre originile Universului şi vârsta sa estimată la 13,8 miliarde de ani.
Aceste câmpuri vor fi vizitate fiecare de câte 40 de ori pe parcursul celor şase ani de misiune pentru a evita erorile de interpretare a observaţiilor, explică Jean-Charles Cuillandre, astronom la CEA. Şi astfel „telescopul este calibrat cu precizie pentru datele legate de energia întunecată şi materia întunecată”.
Pe lângă această misiune de bază, Euclid face şi un recensământ al populaţiilor de obiecte cosmice precum galaxii, quasari sau lentile gravitaţionale. Acestea din urmă apar atunci când o masă suficient de mare, precum cea a unei galaxii, distorsionează lumina provenită dintr-o galaxie mai îndepărtată situată în spatele ei, în linia vizuală. Într-o săptămână de observaţie, Euclid a detectat aproximativ 500 dintre ele, „mult mai mult decât ne aşteptam”, explică Mike Walsmley, cercetător la Universitatea din Toronto.
Pentru a identifica aceste rarităţi printre milioanele de galaxii observate, consorţiul foloseşte programe de inteligenţă artificială (AI) asistate de oameni. Modelele AI au selectat potenţiale lentile gravitaţionale înainte de verificarea umană. Această ştiinţă participativă cu mii de voluntari a lucrat şi în sens invers. Pasionaţii de spaţiu au contribuit la o clasificare a formelor galaxiilor, care a fost „folosită pentru a antrena modele pentru a reproduce” clasificarea, conform lui Mike Walsmley.
După acest recensământ, munca majoră a cercetătorilor care colaborează la misiunea Euclid va fi realizarea catalogului de date, a cărui primă ediţie este aşteptată în 2026, mai aminteşte AFP.
