Un nou studiu publicat în revista Icarus răstoarnă teoria clasică despre originea apei pe Terra. Cercetătorii au descoperit urme de hidrogen sub formă de sulfură de hidrogen într-un meteorit descoperit în Antarctica, ceea ce sugerează că planeta s-ar fi putut forma cu ingredientele necesare pentru apă, fără a depinde de ciocniri întâmplătoare cu asteroizi din sistemul solar exterior, subliniază LiveScience.
Dacă aceste corpuri stâncoase conțin hidrogen din abundență în spațiu, atunci este posibil ca planeta noastră să fi avut de la început ingredientele necesare pentru apă, fără să depindă în mare măsură de ciocnirile întâmplătoare cu asteroizi și meteoriți, așa cum susțin ipotezele împământenite.
Ciocnirile cu alte corpuri cerești, ca sursă a apei terestre, contestate de specialiști
Compoziția chimică a Pământului seamănă cu cea a unor corpuri stâncoase lipsite de apă, numite condrite enstatitice. Acest lucru a alimentat ideea că planeta s-a format din astfel de materiale, iar apa a fost adusă ulterior de corpuri din sistemul solar exterior.
„Aceste ciocniri, însă, sunt considerate improbabile, deoarece depind de condițiile precise ale sistemului solar și de gravitația lui Jupiter, care poate devia comete și meteoriți spre sistemul solar interior”, explică Alessandro Morbidelli, specialist în formarea planetelor la Collège de France din Paris, care nu a participat la cercetare.
Un studiu din 2020 a arătat însă că, deși condritele enstatitice nu conțin apă, ele conțin hidrogen. În teorie, acest hidrogen ar fi putut reacționa cu oxigenul de pe Pământul timpuriu, formând cantități mari de apă. Însă forma în care se afla acel hidrogen nu era clară. James Bryson, coautor al studiului și planetarist la Universitatea Oxford, a bănuit că hidrogenul ar putea fi legat de sulf în interiorul meteoriților.
Folosind o tehnică numită spectroscopie de absorbție a razelor X la marginea de absorbție (XANES), cercetătorii au căutat semne ale hidrogenului legat de sulf într-o condrită enstatitică găsită în Antarctica în 2012. Au descoperit mai mult hidrogen decât se așteptau, sub formă de sulfură de hidrogen, răspândită în matricea meteoritului.
Pământul ar fi putut conține hidrogen încă de la formarea sa
„Această abundență de hidrogen sugerează că Pământul ar fi putut conține hidrogen încă de la formarea sa”, a declarat Bryson..
Descoperirea indică faptul că planetele stâncoase din sistemul solar interior, și posibil din alte sisteme planetare, s-ar putea forma cu suficient hidrogen pentru a crea oceane de apă. „Asta înseamnă că, în Univers, condițiile locuibile ar putea fi mult mai frecvente decât am crezut inițial”, a adăugat Bryson.
Totuși, nu toți oamenii de știință sunt convinși. Condritele enstatitice sunt vulnerabile la contaminarea cu apă terestră, avertizează Conel Alexander, cercetător în cadrul Institution for Science din Washington, D.C., care nu a participat la studiu.
Un singur meteorit ar putea dezlega un mister vechi de secole
„Când intră în atmosferă și intră în contact cu apa sau chiar cu oxigenul, încep să reacționeze rapid. Hidrogenul suplimentar ar fi putut proveni din gheața și apa de topire din jurul meteoritului înainte ca acesta să fie descoperit”, a subliniat Conel Alexander.
Deși cercetătorii au evitat să analizeze zonele care păreau afectate de apă, doar o condrită enstatitică proaspăt căzută pe Pământ ar putea clarifica definitiv originea hidrogenului. „Ideal ar fi ca un astfel de meteorit să cadă, să-l recuperăm imediat și să-l păstrăm într-un mediu lipsit complet de apă și oxigen”, a concluzionat Alexander.
