Îmbătrânirea populației generează presiuni majore asupra sistemelor de sănătate la nivel mondial. Un nou studiu vine însă cu o veste încurajatoare: generațiile mai recente prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta demență la aceeași vârstă, comparativ cu cele anterioare. Descoperirile pot avea implicații importante pentru strategiile de prevenție și politicile de sănătate publică, transmite News.ro.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Conform datelor publicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în anul 2021 existau în lume aproximativ 57 de milioane de persoane cu demență, femeile fiind afectate disproporționat.
Deși riscul de demență crește odată cu vârsta, specialiștii subliniază de mult timp că această afecțiune nu este o consecință inevitabilă a procesului de îmbătrânire.
Alte studii recente arată că aproape jumătate din cazurile de demență ar putea fi prevenite sau întârziate prin reducerea a 14 factori de risc, printre care renunțarea la fumat și îmbunătățirea calității aerului, deși nu toți acești factori se află sub controlul direct al individului.
Acum, un nou studiu internațional sugerează că persoanele născute în perioade mai recente, în special femeile, prezintă un risc mai redus de a dezvolta demență la aceeași vârstă comparativ cu bunicii lor.
„Generațiile mai tinere sunt mai puțin predispuse la apariția demenței la aceeași vârstă ca părinții sau bunicii lor, iar acesta este un semnal încurajator”, a declarat dr. Sabrina Lenzen, coautoare a studiului realizat în cadrul Centrului pentru Economie și Politici de Sănătate al Universității din Queensland, Australia, citată într-un comunicat.
Totuși, ea a avertizat că povara globală a demenței va continua să crească odată cu îmbătrânirea populației, iar inegalitățile persistă, mai ales în funcție de gen, nivel de educație și regiune geografică.
Cercetările privind demența
Publicat pe 2 iunie, în revista JAMA Network Open, studiul realizat de cercetători australieni a analizat datele a 62.437 de persoane cu vârsta de peste 70 de ani, colectate din trei studii observaționale din Statele Unite, Marea Britanie și anumite regiuni din Europa, care au urmărit participanții de-a lungul mai multor ani.
Pentru identificarea cazurilor potențiale de demență, cercetătorii au utilizat un algoritm care a integrat variabile precum dificultățile în activitățile zilnice și scorurile obținute la teste cognitive.
Participanții au fost clasificați în opt grupuri distincte în funcție de anul nașterii, fiecare reprezentând o generație diferită. De asemenea, au fost împărțiți în șase categorii de vârstă, pentru a permite comparații între persoane de aceeași vârstă biologică, dar din generații diferite.
Conform așteptărilor, prevalența demenței a crescut odată cu vârsta în toate regiunile analizate: SUA, Europa continentală și Marea Britanie. Cu toate acestea, la aceeași vârstă cronologică, persoanele din generațiile mai recente prezentau un risc mai mic de demență decât cele din generațiile anterioare.
„De exemplu, în Statele Unite, printre persoanele cu vârsta între 81 și 85 de ani, 25,1% dintre cei născuți între 1890–1913 aveau demență, comparativ cu doar 15,5% dintre cei născuți între 1939–1943”, a precizat dr. Lenzen.
Tendințe similare au fost observate și în Europa.
Această scădere a fost mai pronunțată în rândul femeilor, mai ales al celor europene, un posibil factor explicativ fiind accesul mai larg la educație pentru femei începând cu mijlocul secolului XX.
Modificările economice generale, măsurate prin produsul intern brut (PIB), nu au influențat semnificativ rezultatele.
„Numărul absolut de persoane care trăiesc cu demență continuă să crească din cauza îmbătrânirii populației, dar acest studiu oferă o veste bună: generațiile mai recente au un risc mai mic comparativ cu cele anterioare”, a adăugat prof. Tara Spires-Jones, director al Centrului pentru Științele Creierului din cadrul Universității din Edinburgh, comentând aceste rezultate.
Chiar dacă studiul nu a investigat direct cauzele reducerii acestui risc, autorii au indicat factori potențiali care contribuie: introducerea educației obligatorii, interzicerea fumatului și îmbunătățirile tratamentelor medicale pentru boli precum afecțiunile cardiovasculare, diabetul sau pierderea auzului, toate asociate cu un risc crescut de demență.
Totuși, studiul are și anumite limitări metodologice: prezența demenței nu a fost confirmată prin diagnostice clinice standardizate, ci a fost estimată printr-un algoritm care a analizat datele furnizate de participanți, cum ar fi dificultățile funcționale și scorurile la teste cognitive, pentru a aproxima probabilitatea ca aceștia să sufere de această afecțiune.
Întrucât alte cercetări arată că numărul cazurilor de demență este în continuare în creștere – un studiu publicat în luna ianuarie estimează că în SUA cazurile se vor dubla până în 2060 -, experți, precum profesorul Eric Brunner de la University College London, subliniază importanța unei analize riguroase a tendințelor recente, precum și a efectelor generate de reducerea cheltuielilor publice în domeniul social și sanitar asupra stării de sănătate a populației.
Această precauție este justificată de rezultatele acestor studii, inclusiv ale autorului menționat, care indică faptul că incidența demenței, adică numărul de cazuri noi apărute într-o perioadă de timp, ar putea să nu mai înregistreze o scădere continuă, așa cum s-a observat în trecut.
Demența este în prezent a șaptea cauză principală de deces și una dintre cauzele majore de handicap și dependență în rândul persoanelor în vârstă la nivel mondial.
