Utilizarea intensă a rețelelor sociale este legată de credința și răspândirea știrilor false
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Primul studiu de acest fel, realizat de cercetătorii de la Universitatea de Stat din Michigan, dezvăluie că persoanele care se confruntă cu cea mai mare suferință și afectare a funcționării zilnice din cauza utilizării rețelelor sociale sunt mai predispuse să creadă în știrile false, transmite MSUToday.
„Rețelele sociale sunt peste tot în viața noastră de zi cu zi, iar unii oameni prezintă o utilizare excesivă și problematică a acestor platforme. Am descoperit că această utilizare excesivă este asociată cu o tendință mai mare de a crede și de a interacționa cu dezinformarea”, a declarat Dar Meshi, profesor asociat și coautor al studiului, care a fost publicat în revista PLOS One și a fost finanțat de Inițiativa Trifecta a MSU.
Cum s-a desfășurat studiul
Meshi și coautoarea sa, Maria D. Molina, ambii membri ai facultății Colegiului de Arte și Științe ale Comunicării MSU, au realizat un experiment online în care 189 de participanți, cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani, au primit 20 de știri formatate ca postări pe rețelele sociale. Zece dintre știri au fost reale și zece au fost false, iar ordinea de difuzare a fost aleatorie. Prin evaluarea credibilității participanților cu privire la aceste postări de știri; intențiile participanților de a da clic, comenta, aprecia și distribui postări; și gradul lor de utilizare problematică a rețelelor sociale, Meshi și Molina au descoperit că, cu cât simptomele de utilizare problematică a rețelelor sociale erau mai mari la oameni, cu atât erau mai predispuși să:
- creadă că știrile false sunt adevărate;
- interacționeze cu postările de știri, indiferent dacă acestea erau reale sau false; și
- să dorească să dea clic pe postările de știri false.
Informare greșită sau dezinformare
Știrile false sau „Fake news” se împart în două categorii: informare greșită dacă este distribuită neintenționat și dezinformare dacă este distribuită intenționat pentru a înșela oamenii.
„Știrile false au devenit un subiect intens dezbătut și cercetat datorită disponibilității lor de a fi distribuite și răspândite pe rețelele sociale. Peste 60% dintre oamenii din SUA citesc conținut pe rețelele sociale, iar cercetările au demonstrat că știrile false se răspândesc pe rețelele sociale într-un ritm mai mare decât știrile reale”, a spus Molina.
Cercetătorii cred că studiul lor este primul care analizează modul în care utilizarea problematică a rețelelor sociale este implicată în încrederea oamenilor în știrile false, măsurând acțiunile intenționate ale acestora, cum ar fi clicurile, aprecierile și distribuirea postărilor. Deși Asociația Americană de Psihiatrie nu recunoaște utilizarea problematică a rețelelor sociale ca o tulburare clinică, Meshi subliniază că aceasta are asemănări cu consumul de substanțe și alte tulburări de dependență comportamentală.
Persoanele care manifestă o utilizare problematică a rețelelor sociale se pot simți prost dacă nu le pot accesa
„Persoanele care manifestă o utilizare problematică a rețelelor sociale se pot simți prost dacă nu le pot accesa și chiar s-ar putea întoarce la ele după ce încearcă să renunțe. Acest tip de comportament a fost legat de pierderea locului de muncă, note proaste și probleme de sănătate mintală”, a spus Meshi.
Meshi și Molina speră că descoperirile lor vor ajuta profesioniștii din domeniul sănătății mintale care lucrează cu persoane care se confruntă cu utilizarea rețelelor sociale, precum și cu alte persoane din domeniul sănătății.
„Persoanele cu semne de utilizare problematică a rețelelor sociale pot fi, de asemenea, mai susceptibile la dezinformarea legată de sănătate, astfel încât medicii specializați în diferite domenii pot beneficia de conștientizarea gradului de utilizare a rețelelor sociale de către pacienții lor”, a spus Molina.
„Concluziile studiului ar putea, de asemenea, să ajute la fundamentarea eforturilor agențiilor guvernamentale, organizațiilor și companiilor de social media pentru a combate informarea greșită și dezinformarea.
Prin identificarea persoanelor care sunt mai predispuse să creadă știrile false, putem contribui la reducerea răspândirii acestora”, a spus Meshi. „Cercetătorii ar putea colabora cu companiile de social media pentru a găsi modalități de a ajuta acești utilizatori și de a limita expunerea lor la știri false.”
