Interzicerea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele de socializare este o măsură greu de pus în practică, consideră premierul Ilie Bolojan, care susține că soluțiile eficiente țin mai degrabă de prevenție, educație și implicarea familiei decât de interdicții formale.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Premierul a fost întrebat despre dezbaterea publică din aceste zile privind posibilitatea introducerii unei interdicții legale pentru accesul minorilor sub 16 ani la platformele de socializare. În opinia sa, o astfel de măsură ridică probleme serioase de aplicare, având în vedere competențele digitale ale copiilor.
„E greu, cred astăzi, să iei o măsură care să pună în practică o astfel de interdicție, pentru că copiii noștri sau nepoții noștri au niște abilități suficient de bune”, a declarat Ilie Bolojan.
Acesta a subliniat că, înainte de orice reglementare strictă, este esențial să existe măsuri de prevenție, educație și dialog, precum și o implicare activă a părinților în gestionarea accesului copiilor la mediul online.
„Mi-e greu să cred că am putea veni cu astfel de interdicții, pentru că trebuie gândite niște lucruri pe care chiar le poți pune în practică. Altfel, riști să adopți o măsură care nu poate fi aplicată. Din punctul meu de vedere, mai bine nu o iei, pentru că nu creezi un fundament real pentru respectarea regulilor și a legilor”, a explicat premierul.
În aceeași dezbatere, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat propria experiență de familie, menționând că a ales să limiteze accesul copiilor săi la rețelele de socializare până la vârsta de 14 ani. Potrivit acestuia, copiii mai mici nu pot face diferența între conținutul benefic și cel nociv din mediul online.
„La această vârstă, copiii nu pot discerne suficient între ce este bun și ce este dăunător. Din acest motiv, în familie am decis să limităm accesul la social media”, a explicat Kelemen Hunor, într-o intervenție la Digi 24.
Liderul UDMR a arătat că, deși există o presiune semnificativă în mediul școlar pentru utilizarea platformelor sociale, familia a considerat că este mai sănătos să amâne cât mai mult acest pas.
„Am discutat și am spus că până la 14 ani, poate chiar până la 15 ani, ar fi bine să nu aibă Facebook sau acces la social media. Presiunea în școală este mare, dar dependența se formează foarte repede, iar copiii nu sunt pregătiți să gestioneze acest lucru”, a spus el.
Kelemen Hunor a recunoscut că accesul la dispozitive precum tabletele sau telefoanele inteligente poate permite, teoretic, intrarea pe rețelele sociale, însă a subliniat că problema nu poate fi rezolvată exclusiv prin măsuri tehnice sau interdicții legale.
„Sigur că pe tabletă ar putea intra pe rețelele de socializare. Dar nu cred că se poate opri acest lucru doar prin interzicere. Copiii se descurcă mult mai bine decât părinții lor cu tehnologia, de aceea discuția și educația sunt esențiale”, a afirmat liderul UDMR.
Întrebat dacă susține o reglementare la nivel național sau european privind accesul copiilor la rețelele sociale, Kelemen Hunor a precizat că o astfel de măsură, de una singură, nu este suficientă.
„Trebuie o reglementare, sigur, dar dacă nu reușești să rezolvi ceva în școală și în familie, nu vei rezolva nimic doar prin interdicții. Intenția este bună, dar nu este suficientă”, a spus acesta.
În opinia sa, rolul familiei și al școlii rămâne decisiv, iar simpla impunere a unor interdicții nu va produce efecte reale. El a atras atenția și asupra dificultăților pe care autoritățile le au deja în combaterea dezinformării online.
„Nu suntem în stare nici măcar să oprim pe social media conținuturile false, care nu au legătură cu realitatea, și vedem ce efecte au în societate. Tocmai de aceea, școala și familia sunt absolut necesare”, a concluzionat liderul UDMR.
