Uriaşul detector de particule, care cântărește 1.000 de tone şi este înalt cât o clădire cu două etaje, a trecut primul său test major în Statele Unite. sPHENIX, instalat la Relativistic Heavy Ion Collider (RHIC) de la Brookhaven National Laboratory, a demonstrat că poate înregistra cu precizie urmele lăsate de coliziunile ionilor de aur acceleraţi aproape la viteza luminii, anunță InterestingEngineering.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Ce înseamnă asta? Fizicienii afirmă că aceste rezultate confirmă faptul că experimentul este pregătit să investigheze plasma quark-gluon, un tip de materie exotică despre care se crede că a existat în primele clipe după Big Bang.
Coliziile care creează o „supă” primordială
În timpul testelor, sPHENIX a măsurat atât numărul, cât şi energia particulelor rezultate din coliziuni. Rezultatele au arătat că impacturile frontale produc de zece ori mai multe particule încărcate şi mult mai energice decât ciocnirile parţiale, un semn clar că detectorul funcţionează impecabil.
„Este ca şi cum ai trimite un nou telescop în spaţiu şi ai primi imediat prima imagine clară”, a explicat Gunther Roland, profesor de fizică la MIT.
Plasma quark-gluon există pentru mai puţin de o sextilionime de secundă, la temperaturi de ordinul trilioanelor de grade, înainte de a se transforma în materie obişnuită. Oamenii de ştiinţă nu o pot observa direct, dar pot analiza „cenuşa” ei, particulele care rămân după dispariţia plasmei.
O nouă generaţie de tehnologie
sPHENIX înlocuieşte vechiul experiment PHENIX şi este conceput ca o „cameră 3D” capabilă să urmărească până la 15.000 de coliziuni pe secundă. Noul sistem include un subdetector micro-vertex dezvoltat la MIT, care îi oferă o precizie suplimentară.
„Tehnologia detectorilor a avansat enorm în ultimii 25 de ani, iar acum putem colecta date la o viteză fără precedent”, a declarat Cameron Dean, cercetător postdoctoral la MIT.
În doar trei săptămâni de testare la finalul anului 2024, sPHENIX a confirmat că poate distinge cu succes între coliziile frontale şi cele periferice, oferind dovezi solide că este pregătit pentru studii aprofundate.
Următorul pas: secretele universului primordial
Fizicienii speră ca, prin sPHENIX, să reconstruiască proprietăţile plasmei quark-gluon şi să înţeleagă mai bine primele momente de existenţă ale universului. „Cu această bază solidă, sPHENIX este pregătit să ducă studiul plasmei quark-gluon la un nou nivel de precizie”, a subliniat Hao-Ren Jheng, coautor al studiului şi doctorand la MIT.
