Pentru prima dată în istorie, Oficiul European de Brevete (OEB) a spart bariera celor 200.000 de cereri într-un singur an. Este un record absolut care confirmă atractivitatea pieței europene, dar care ascunde o realitate inconfortabilă pentru Occident: motoarele inovației s-au mutat oficial în Est.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Anul 2025 va rămâne în cărțile de istorie a tehnologiei drept momentul în care China a intrat „în forță” în top 3 mondial al solicitanților de brevete în Europa.
Potrivit datelor publicate marți de OEB, s-au înregistrat exact 201.974 de cereri, un volum record susținut masiv de jucătorii chinezi și sud-coreeni, transmite boursorama.com.
„Volumul record de cereri de brevet evidențiază capacitatea de inovare a Europei și atractivitatea sa ca piață mondială a tehnologiei”, a punctat președintele OEB, António Campinos, explicând totodată că aceste cifre sunt, de fapt, un „indicator timpuriu al investițiilor în cercetare și dezvoltare”.
Paradoxul clasamentului: SUA și Germania conduc, dar scad
Deși Statele Unite rămân liderul autoritar, cu 47.008 cereri, gigantul american a început să dea semne de oboseală, înregistrând o scădere de 1,6%. Aceeași soartă o are și Germania. Deși rămâne prima putere tehnologică a Europei (locul 2 global), Berlinul a bifat un regres de 2,2%, cu aproape 25.000 de dosare.
În contrast izbitor, China a reușit un salt spectaculos de 9,7%, urcând pentru prima dată pe podium cu aproximativ 22.000 de cereri. Dacă privim în perspectivă, efortul Beijingului este colosal: cererile chineze s-au triplat din 2016 până acum, în timp ce Coreea de Sud și-a dublat volumul în aceeași perioadă.
Cine domină viitorul? Tehnologia cuantică și bateriile
Informatica rămâne „regele” brevetelor, propulsată de explozia inteligenței artificiale. Însă OEB atrage atenția asupra unui domeniu care, deși încă modest ca volum, crește fulgerător: tehnologiile cuantice. De asemenea, energia și sectorul digital rămân priorități strategice.
O bătălie aprinsă se dă în zona bateriilor. Aici, inovatorii din Coreea de Sud, China și Japonia dețin controlul absolut, atât ca număr de cereri, cât și ca viteză de creștere.
Topul companiilor: Nokia salvează onoarea Europei, Samsung e lider
Dacă ne uităm la jucătorii individuali, podiumul este exclusiv asiatic. Samsung ocupă prima poziție cu 5.337 de cereri, urmat de chinezii de la Huawei (4.744) și de LG (4.464), care a reușit o creștere uluitoare de peste 23%.
Iată cum arată clasamentul gigantilor tehnologici în 2025:
-
Samsung (Coreea de Sud): 5.337 (+4,5%)
-
Huawei (China): 4.744 (+9,8%)
-
LG (Coreea de Sud): 4.464 (+23,2%)
-
Qualcomm (SUA): 2.939 (-2,5%)
-
Nokia (Finlanda): 2.242 (+89,4%) – Cea mai mare creștere europeană
-
Siemens (Germania): 1.653 (-9,3%)
-
Ericsson (Suedia): 1.418 (-3%)
-
BASF (Germania): 1.372 (-14,2%)
-
Microsoft (SUA): 1.363 (+20,5%)
-
CATL (China): 1.305 (+12,2%)
Mai are Europa vreun atu?
În ciuda asaltului asiatic, inovatorii europeni nu au depus armele. Aceștia domină în continuare 8 din primele 10 domenii tehnologice, fiind lideri incontestabili în transporturi, senzori (măsurare) și mașini speciale, cum ar fi imprimantele 3D sau instrumentele de producție industrială.
Interesant este că, deși suntem asediați de inovația externă (57% din cereri vin din afara Europei), statele membre OEB reprezintă încă 43% din total. Franța, spre exemplu, își menține poziția de a doua forță europeană, clasându-se pe locul 6 global.
Oficiul European de Brevete, care a simplificat masiv birocrația prin introducerea brevetului unitar în 2023, rămâne pilonul central care încearcă să mențină competitivitatea continentului într-o lume în care „estul” nu mai vrea doar să producă, ci să inventeze.
