Uniunea Europeană a prezentat miercuri o nouă strategie industrială prin care încearcă să stimuleze producția internă și să reducă dependența economică de Statele Unite și China. Inițiativa, denumită „Legea acceleratorului industrial”, a fost prezentată de comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, și ar putea avea implicații majore pentru mai multe sectoare economice, inclusiv pentru industria auto.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Potrivit comunicatului de presă al Comisiei Europene, pachetul legislativ – denumit oficial Legea privind accelerarea industrială (IAA) – este descris drept „o propunere legislativă menită să consolideze baza industrială a Europei prin stimularea producției, dezvoltarea întreprinderilor și crearea de locuri de muncă în UE”.
Dacă va fi adoptată, inițiativa ar urma să încurajeze extinderea producției pe teritoriul Uniunii, să sprijine creșterea companiilor europene și să creeze noi locuri de muncă. În același timp, Comisia spune că pachetul ar trebui să accelereze adoptarea tehnologiilor curate și a soluțiilor industriale considerate sustenabile.
Condiții pentru investițiile mari
Unul dintre elementele centrale ale strategiei vizează investițiile străine. Bruxellesul intenționează să introducă „condiții specifice pentru a se asigura că investițiile străine directe majore generează valoare adăugată pentru UE”.
În practică, acest lucru ar însemna că atunci când guvernele europene folosesc bani publici pentru a achiziționa produse sau pentru a acorda subvenții, furnizorii vor trebui să îndeplinească anumite criterii privind emisiile de CO₂ și componenta „fabricat în UE”.
Regulile ar urma să se aplice unor sectoare considerate strategice: oțelul, cimentul, aluminiul, industria auto și tehnologiile cu emisii nete zero. În plus, cadrul ar putea fi extins ulterior și către alte industrii cu consum energetic ridicat, precum sectorul chimic.
Comisia explică faptul că aceste măsuri ar trebui să „consolideze capacitățile de producție europene și să stimuleze cererea de tehnologii și produse ecologice fabricate în Europa”.
Proceduri mai rapide pentru proiectele industriale
Strategia include și o componentă administrativă. Statele membre ar urma să fie obligate să unifice procesul de autorizare digitală, astfel încât proiectele industriale să poată fi aprobate mai rapid și cu mai puțină birocrație.
Deocamdată, Comisia Europeană nu a oferit detalii suplimentare despre modul concret în care aceste proceduri ar urma să funcționeze.
Obiectiv: mai multă industrie în economia UE
Bruxellesul își propune, prin acest pachet, să crească semnificativ ponderea industriei în economia europeană. Documentul stabilește un obiectiv clar: industria prelucrătoare ar trebui să ajungă la 20% din PIB-ul UE până în 2035, comparativ cu 14,3% în 2024.
Comisia consideră că această schimbare este esențială pentru reziliența economică a blocului comunitar, dar și pentru menținerea capacității de inovare și a stabilității sociale.
În același timp, strategia are și o dimensiune geopolitică. Uniunea Europeană încearcă să își consolideze baza industrială într-un context în care competiția globală este tot mai intensă, iar dependența de furnizori din afara UE rămâne ridicată în numeroase domenii strategice.
Piața rămâne deschisă, dar cu reciprocitate
Chiar dacă introduce noi condiții, Bruxellesul insistă că nu intenționează să închidă piața europeană.
Uniunea spune că rămâne „una dintre cele mai deschise piețe din lume” și că dorește să păstreze această deschidere drept „o sursă cheie de putere economică și reziliență”.
În schimb, noul regulament pune accent pe reciprocitate în achizițiile publice. Statele care permit companiilor europene acces la propriile piețe vor beneficia de același tratament în UE. În caz contrar, accesul companiilor din acele țări la piața europeană ar putea fi restricționat.
Acest aspect a fost intens dezbătut în ultimele luni, mai ales în jurul diferenței dintre conceptul „Fabricat în UE” și formula mai largă „Fabricat cu UE”. A doua variantă ar fi permis includerea unor parteneri externi în lanțul de producție, însă ar fi diluat obiectivul de a crea locuri de muncă în interiorul Uniunii.
De exemplu, o mașină electrică construită în India ar fi putut îndeplini criteriile europene datorită unui acord de liber schimb, chiar dacă producția nu ar fi implicat muncitori europeni.
Reguli pentru investițiile de peste 100 de milioane de euro
Pentru a rămâne deschisă capitalului străin, dar fără a pierde controlul asupra sectoarelor strategice, UE pregătește și reguli speciale pentru proiectele mari.
Investițiile care depășesc 100 de milioane de euro vor trebui să respecte anumite criterii dacă provin din țări care controlează mai mult de 40% din capacitatea globală de producție într-un anumit sector. Un exemplu frecvent invocat este cel al producătorilor chinezi de baterii care construiesc fabrici în Europa.
În astfel de cazuri, investițiile trebuie să aducă beneficii directe economiei europene.
Potrivit Comisiei, „astfel de investiții trebuie să creeze locuri de muncă de înaltă calitate, să stimuleze inovarea și creșterea economică și să genereze valoare reală în UE prin transferul de tehnologie și cunoștințe, precum și prin respectarea cerințelor privind conținutul local”.
În plus, proiectele trebuie să asigure un nivel minim de 50% de ocupare a forței de muncă europene, astfel încât accesul investitorilor la piața unică să aducă beneficii reale companiilor și cetățenilor europeni.
Impactul asupra industriei auto rămâne neclar
În ceea ce privește sectorul auto, comunicarea oficială a Comisiei oferă, deocamdată, puține detalii. Documentele publicate menționează doar că pachetul introduce dispoziții „Fabricat în UE” pentru vehiculele electrice și componentele acestora.
O secțiune de întrebări și răspunsuri publicată odată cu strategia nu oferă explicații suplimentare.
Totuși, proiecte de lucru apărute la sfârșitul lunii februarie sugerau că noile reguli ar putea viza inclusiv bateriile – componenta cea mai valoroasă a unui vehicul electric.
În prima fază, ar putea fi suficient ca sistemul de baterii să fie asamblat în UE, chiar dacă celulele provin din afara blocului comunitar, cu condiția ca sistemul de gestionare a bateriei să fie produs local.
Ulterior, însă, cerințele ar putea deveni mai stricte. Începând cu al treilea an, celulele de baterii și materialele active catodice ar trebui să provină tot din UE, potrivit versiunilor preliminare ale proiectului. Deocamdată, statutul acestor propuneri rămâne neclar.
Diviziuni în industria auto
Sectorul auto european este deja împărțit în privința acestor măsuri.
Oliver Blume, CEO al Volkswagen, și Antonio Filosa, CEO al Stellantis, au cerut într-o scrisoare deschisă introducerea unui bonus de CO₂ pentru vehiculele electrice echipate cu baterii europene.
Pe de altă parte, producătorii premium germani sunt mai rezervați. Pentru ei, China rămâne o piață esențială, iar riscul unui conflict comercial este privit cu îngrijorare.
„Un pas important pentru doctrina economică europeană”
Pentru Bruxelles, noua strategie reprezintă însă un moment de cotitură.
„Ziua de astăzi marchează un pas important în reînnoirea doctrinei economice europene, astfel încât Uniunea să fie pregătită pentru secolul XXI, conform recomandărilor raportului Draghi”, a declarat Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv pentru prosperitate și strategie industrială.
Oficialul european a subliniat că, într-un context global tot mai tensionat, industria europeană are nevoie de instrumente pentru a rămâne competitivă.
„Confruntată cu o incertitudine globală fără precedent și cu o concurență neloială, industria europeană poate conta pe prevederile acestei legi pentru a stimula cererea și a garanta lanțuri de aprovizionare rezistente în sectoare strategice. Aceasta va crea locuri de muncă prin direcționarea banilor contribuabililor către producția europeană, reducând dependențele noastre și sporind securitatea și suveranitatea noastră economică.”
