Creșterea prețurilor la benzină și motorină se transmite rapid în întreaga economie, majorând costurile din transport, agricultură, construcții și comerț și amplificând presiunile inflaționiste asupra gospodăriilor și companiilor.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Avertismentul vine de la Dumitru Chisăliță, președintele Asociația Energia Inteligentă, într-o analiză privind impactul scumpirilor la pompă.
Potrivit specialistului, fiecare creștere de 10–15 bani pe litru la combustibil se propagă în costurile multor sectoare economice.
„Prețul la pompă crește din nou. Și va mai crește. Într-o economie deja tensionată de inflație, fiecare 10–15 bani în plus la combustibil nu înseamnă doar o sumă pe bon. Înseamnă un lanț de scumpiri care se propagă în alimente, în transport, în construcții, în agricultură”, susține Chisăliță.
Combustibilul, un „multiplicator al inflației”
În opinia sa, combustibilul nu este doar un produs comercial obișnuit, ci un factor cu impact macroeconomic major. Creșterea prețurilor la pompă duce la majorarea tarifelor de transport, la costuri mai mari pentru lucrările agricole, dar și la ajustări de preț în retail sau în sectorul construcțiilor.
„Fiecare creștere la pompă produce un efect în lanț: transportatorii majorează tarifele, fermierii suportă costuri mai mari la lucrări agricole, retailerii cresc prețurile la raft, constructorii ajustează devizele. Combustibilul este un multiplicator de inflație”, explică președintele AEI.
Analiza ridică și o întrebare legată de modul în care sunt stabilite prețurile interne la combustibili. Potrivit lui Chisăliță, în contextul în care o parte din carburant provine din producția internă de țiței, cu costuri mai reduse, alinierea completă la prețurile internaționale poate genera marje foarte ridicate în perioade de volatilitate.
„Diferența dintre costul real de extracție internă și prețul final poate genera marje excepționale. Aceasta nu mai este doar aliniere la piață, ci captare de rentă de criză”, afirmă specialistul, subliniind că dezbaterea nu este doar economică, ci și socială.
Posibile tensiuni sociale
Președintele AEI avertizează că discrepanța dintre situația economică a consumatorilor și rezultatele financiare solide ale companiilor din sectorul petrolier poate alimenta tensiuni sociale.
„În timp ce transportatorii calculează supraviețuirea de la o zi la alta, fermierii reduc investițiile, iar familiile își comprimă bugetele, rapoartele financiare ale companiilor din petrol vor indica profituri solide. Această ruptură între realitatea de la pompă și cea din bilanț poate crea tensiune socială”, spune Chisăliță.
Analiza menționează și exemple din sectorul energetic în care companiile au folosit avantajele producției interne pentru a menține prețuri competitive în perioade volatile. Printre acestea se numără Hidroelectrica, care a reușit să ofere tarife competitive la energie electrică, dar și Romgaz, care a avut un rol în stabilizarea pieței gazelor.
Potrivit autorului analizei, aceste exemple arată că există spațiu pentru o abordare diferită, care să țină cont nu doar de maximizarea imediată a profitului, ci și de impactul social al prețurilor.
Riscuri reputaționale pentru companii
Ignorarea dimensiunii sociale a scumpirilor poate avea consecințe inclusiv pentru companiile din sectorul energetic, avertizează analiza. Investitorii urmăresc tot mai atent criteriile ESG, iar percepția publică negativă poate genera presiune socială sau chiar boicoturi.
În opinia lui Chisăliță, o abordare responsabilă nu presupune decuplarea de piețele internaționale, ci măsuri temporare precum ajustări de marjă în perioadele de șoc și o transparență mai mare privind structura costurilor.
„Nu decuplare completă de piața internațională, nu populism, ci ajustări temporare de marjă în perioade de șoc și transparență privind costurile”, afirmă specialistul.
Concluzia analizei este că evoluția prețurilor la combustibili influențează funcționarea întregii economii.
„În spatele unui litru de combustibil nu este doar un preț. Este un camion care transportă pâine, un utilaj agricol care lucrează câmpul, un antreprenor care încearcă să rămână competitiv, un părinte care duce copilul la școală”, spune Chisăliță.
Potrivit acestuia, modul în care companiile gestionează aceste perioade dificile poate defini relația lor pe termen lung cu societatea.
