Deschiderea fabricii de la Petrești, județul Dâmbovița, marchează una dintre cele mai importante investiții recente din industria de apărare din România. Gigantul sud-coreean Hanwha Aerospace a decis să își consolideze prezența în Europa printr-o unitate de producție locală, iar România devine astfel un punct strategic pe harta regională a industriei militare și a tehnologiilor avansate.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Într-un context geopolitic complicat și pe fondul accelerării programelor de modernizare a capacităților de apărare în Europa, investiția de la Petrești semnalează nu doar un transfer de tehnologie și know-how, ci și o repoziționare a României în lanțurile globale de producție din domeniul apărării.
Într-un interviu în exclusivitate pentru TechRider.ro, Lino Lim, CEO Hanwha Aerospace România, detaliază planurile care ar putea repoziționa industria națională de apărare: de la fabricarea în premieră mondială a unor componente în afara Coreei de Sud, până la o capacitate de producție de 120 de sisteme pe an și integrarea cercetării românești în designul global al armamentului modern.
Reporter: Ați menționat un obiectiv de localizare de până la 80%. Care componente ale obuzierului K9 vor fi fabricate în Dâmbovița și ce va fi furnizat în continuare din Coreea de Sud?
Lino Lim: Aș vrea să încep cu o precizare: ținta de 80% se referă, de fapt, la programul vehiculului de luptă Redback. Pentru obuzierul K9, am gândit o strategie în etape. Planul nostru este să aducem treptat în România producția unor sisteme esențiale, cum sunt motorul, transmisia, direcția, rezervoarele de combustibil sau sistemele de răcire și evacuare.
Obuzierul K9 va urma o strategie în etape. Planul nostru este să aducem treptat în România producția unor sisteme esențiale, cum sunt motorul, transmisia, direcția, rezervoarele de combustibil sau sistemele de răcire și evacuare.
Totuși, pentru a muta tehnologie atât de complexă și pentru a face producția sustenabilă pe termen lung, ai nevoie de un volum mare de lucru. Doar programul K9 nu este suficient pentru a menține o fabrică la capacitate optimă după ce terminăm localizarea. De aceea, propunerea noastră către Guvernul României este un plan integrat: vrem să legăm proiectul K9 de cel al vehiculului de luptă Redback.
Dacă punem sub aceeași umbrelă industrială mai multe tipuri de vehicule, România poate alinia mai multe sisteme terestre într-un cadru industrial unificat, ceea ce va asigura astfel continuitatea producției și optimizarea investițiilor de capital.
În cazul programului Redback, localizarea este semnificativ mai extinsă. Cu excepția armamentului principal și a șenilelor de cauciuc, aproape totul se va fabrica aici. Vizăm producția locală pentru majoritatea subsistemelor majore: caroseria, asamblarea finală, turela, blindajul suplimentar, suspensia și chiar sistemele de navigație.
Un punct extrem de important este că vrem să producem în România grupul motopropulsor, adică motorul și transmisia. Ar fi prima dată când Hanwha produce aceste componente vitale în afara Coreei de Sud. Este un pas uriaș, pentru că Redback și K9 folosesc același tip de motor. Deci, învățând să producem acest sistem pentru mașina de luptă, România devine automat capabilă să își întrețină și să își modernizeze singură întreaga flotă de obuziere K9. Este, practic, drumul către o independență tehnică reală.
Am aplicat deja acest model de colaborare cu succes în Polonia, Australia sau India, și ne-am adaptat mereu la nevoile fiecărei țări. România nu va fi o excepție. Intenționăm să lucrăm mână în mână cu partenerii români pentru a crește producția locală într-un mod sănătos, astfel încât, după 2030, industria de apărare a României să facă un salt tehnologic semnificativ.
Rep.: Ne puteți da câteva exemple de companii din industria noastră de apărare care vor produce efectiv subansamble pentru centrul H-ACE Europe?
Lino Lim: În acest moment colaborăm deja cu peste 30 de firme românești din domenii industriale esențiale. Dacă ne uităm la structurile de bază, precum caroseria, rampele sau trapele, colaborăm cu nume precum Confind, Comelf și Uzinider. Partea de „ochi” ai vehiculelor, adică dispozitivele optice și unitățile de control, implică expertiza celor de la IOR și Pro-Optica, aceștia din urmă ocupându-se și de sistemele electrice. Pentru tot ce înseamnă protecție și blindaj, ne bazăm pe Confind, care va localiza parțial și produsele celor de la Plasan.
Dacă intrăm în zona de mobilitate și mecanică, lista cuprinde companii precum Compa și Laromet, care produc de la ansambluri de roți până la componente de suspensie, dar și Stimpex, Ramira sau Olstral, care furnizează accesorii pentru motor și subsisteme de rulare. Transmisia finală și prizele de putere sunt gestionate împreună cu IGW și Nova Grup, în timp ce Eurobody Hydraulic se ocupă de sistemele hidraulice. Nu am neglijat nici siguranța sau comunicațiile, unde avem parteneri ca Aero Shield Bucharest pentru stingerea incendiilor, RomTech pentru senzori CBRN, sau Interactive și CSR pentru comunicații. Chiar și marii producători precum ALRO contribuie cu componente mecanice din aluminiu, iar EBS Group ne sprijină pe partea electrică.
Toți acești furnizori trec printr-un proces de calificare foarte serios, conform standardelor NATO de calitate și siguranță. Nu ne dorim o simplă subcontractare de moment, ci o integrare industrială pe termen lung. Vrem ca aceste firme să facă parte din structura de bază a H-ACE Europe și, treptat, să intre în lanțul global de aprovizionare prin care Hanwha deservește întreaga Europă.
Rep.: Ați menționat o colaborare strânsă cu instituțiile de cercetare din România. Despre ce entități este vorba și în ce domenii specifice vor aduce acestea valoare adăugată?
Lino Lim: Am oficializat deja parteneriate cu piloni importanți ai cercetării românești. Un exemplu este INCAS, Institutul Național de Cercetări Aerospațiale, cu care am semnat un contract de cercetare și dezvoltare pentru rachete ghidate, inclusiv teste în tunelul aerodinamic. Este un semnal important faptul că am semnat acest acord în iunie 2024, înainte de contractul pentru obuzierele K9, cee ace demonstrează că avem încredere în capacitatea tehnică a României și că suntem gata să investim înainte de a avea un profit comercial. De asemenea, avem un parteneriat solid cu Universitatea Politehnica din București, unde am lansat deja programe de burse și schimburi de studenți începând cu luna martie a acestui an, scopul fiind să formăm tineri ingineri prin proiecte academice conectate direct la realitatea industriei.
Aceste inițiative fac parte dintr-un angajament mai larg, care vizează investițiile și transferul de talente. Practic, ducem cercetarea acolo unde se întâlnește cu producția de apărare: de la procese avansate de fabricație și ingineria materialelor, până la modelare digitală, integrare software sau tehnologii de mentenanță predictivă.
Vizăm chiar și capacități complexe de testare, cum este compatibilitatea electromagnetică. Într-o lume în care vehiculele de luptă sunt „sisteme de sisteme”, consolidarea acestor capacități de validare locală garantează că ingineria de înaltă clasă va rămâne ancorată în România pentru mulți ani de acum înainte.
Rep.: Având în vedere complexitatea acestui proiect, când estimați că va fi gata primul obuzier K9 asamblat integral în fabrica de la Petrești?
Lino Lim: Calendarul de livrări pentru România începe în anul 2027, iar accelerarea producției locale este sincronizată cu acest termen. Trebuie să înțelegem că industrializarea nu funcționează ca un întrerupător pe care îl apeși peste noapte; procesul seamănă mai degrabă cu acordarea unei orchestre.
Echipamentele trebuie instalate și calibrate cu precizie, personalul trebuie instruit, furnizorii trebuie calificați, iar toate procesele de asigurare a calității trebuie validate riguros. Obiectivul nostru este ca, pe măsură ce fabrica atinge maturitatea operațională, primele unități K9 asamblate complet în România să fie finalizate chiar în această fereastră de livrare din 2027.
Trecerea de la sistemele importate la cele asamblate local va fi un proces gradual, dar constant, pentru a ne asigura că cerințele operaționale ale Forțelor Armate Române sunt îndeplinite fără nicio întrerupere. Deși viteza este importantă pentru noi, fiabilitatea rămâne prioritatea zero.
Un obuzier nu este un produs de larg consum; acesta trebuie să funcționeze impecabil în condiții extreme, motiv pentru care fiecare etapă a producției este măsurată și certificată cu strictețe. Totuși, Hanwha Aerospace are un istoric dovedit în a livra la timp sau chiar înainte de termen. Un exemplu elocvent este Polonia, unde am reușit să livrăm peste 200 de obuziere K9 în doar trei ani.
Rep.: Care este capacitatea maximă de producție a unității din județul Dâmbovița? Fabrica a fost dimensionată strict pentru comanda de 54 de unități a Armatei Române sau poate susține fluxuri mult mai mari?
Lino Lim: Capacitatea anuală maximă a facilității este de până la 60 de unități K9 și 60 de unități K10 sau K12. Practic, vorbim de un potențial total de aproximativ 120 de sisteme de artilerie pe șenile în fiecare an, în funcție de cerere și de mixul de producție. Totuși, este important de înțeles că această unitate nu a fost gândită ca o fabrică pentru un singur contract, ci ca o platformă industrială pe termen lung.
Deși comanda Armatei Române oferă baza inițială de lucru, infrastructura, fluxurile tehnologice și planificarea personalului sunt pregătite pentru volume semnificativ mai mari. Putem extinde capacitatea oricând prin adăugarea de noi schimburi, prin extinderea liniilor de asamblare sau prin integrarea unor familii noi de produse. Decizia noastră de a investi în Dâmbovița face parte dintr-o strategie industrială mult mai amplă.
Am proiectat această facilitate astfel încât, începând cu programul K9, să evolueze într-un hub complet pentru sisteme terestre. Acesta va putea susține producția mașinilor de luptă Redback-RO, viitoarele programe de vehicule terestre fără echipaj (UGV) și chiar componente pentru rachete sau sisteme autonome.
Istoria ne arată că producția de apărare funcționează în cicluri, iar fabricile construite pentru o singură comandă tind să se închidă odată ce contractul este finalizat. Intenția noastră este exact opusă: vrem să stabilim o bază industrială sustenabilă, care să rămână activă decenii la rând, deservind nevoile României, dar și cererea aliaților din Europa. Totuși, pentru ca această viziune să devină realitate, este esențial ca Hanwha Aerospace România (HARO) să fie recunoscută oficial ca entitate industrială de apărare românească în cadrul național.
Deja am făcut pași importanți în această direcție la ceremonia din 11 februarie, unde reprezentanții asociației PATROMIL și ai Consiliului Județean Dâmbovița au afirmat public statutul HARO de companie românească. O recunoaștere instituțională deplină din partea Guvernului ne-ar asigura o evaluare corectă și egală în viitoarele licitații publice. Cu acest sprijin, suntem convinși că putem aduce o contribuție durabilă la dezvoltarea industriei românești de apărare, prin investiții, producție locală și transfer tehnologic masiv.
Rep.: Ca parte a acestui transfer de tehnologie, va obține România dreptul de a efectua independent modificări asupra sistemelor produse la Petrești?
Lino Lim: Obiectivul nostru principal este să ne asigurăm că România dezvoltă o capacitate suverană autentică, ce acoperă nu doar producția și întreținerea, ci și modernizarea sistemelor. Aceasta înseamnă că vizăm construirea unei competențe reale în inginerie, nu doar a unei capacități de fabricație. Multe țări care operează sistemul K9 folosesc variante personalizate conform cerințelor lor operaționale naționale. Susținem pe deplin adaptarea platformei pentru a răspunde nevoilor specifice ale Forțelor Armate Române, astfel încât aceasta să fie optimizată pentru doctrina, relieful și profilul misiunilor din România.
Totuși, trebuie precizat că orice modificare adusă unui sistem de arme atât de complex trebuie implementată într-un cadru structurat de management al configurației și ingineriei. Orice schimbare afectează direct siguranța, interoperabilitatea, certificările și suportul pe durata ciclului de viață. Din acest motiv, upgrade-urile și modificările se realizează de obicei sub standarde tehnice convenite, pentru a asigura conformitatea deplină cu cerințele NATO și integritatea sistemului pe termen lung.
Facilitatea pe care o construim la Petrești a fost proiectată nu doar ca o fabrică, ci și ca un centru integrat de cercetare și dezvoltare (R&D). Inginerii români vor avea la dispoziție expertiza și instrumentele tehnice necesare pentru a participa direct la procesele de upgrade și adaptare a sistemelor.
Acest centru de R&D se va concentra pe cultivarea talentului local înalt calificat și pe realizarea de studii continue pentru îmbunătățirea performanțelor, în pas cu evoluția cerințelor operaționale. Așa cum am subliniat și la ceremonia de deschidere, miza noastră nu este doar vânzarea unui sistem de arme; vrem să fim un partener industrial și tehnologic pe termen lung, care dezvoltă aceste capacități împreună cu România.
