România anului 2026 se află într-un paradox digital… deținem un bazin de talente tehnice, dar ocupăm ultimul loc în Europa la capitolul adopție și servicii publice digitale. Într-un interviu pentru TechRider.ro, Robert Berza, director executiv al think-tank-ului Edge Institute, explică de ce digitalizarea nu este un proiect tehnic ci, mai degrabă, unul de supraviețuire economică.
Cu o experiență de peste 20 de ani în mass-media și e-commerce (eMAG), Robert Berza a făcut pasul către zona de politici publice prin lansarea Edge Institute în martie 2025. El analizează decalajul dintre potențialul tehnic al României și realitatea birocratică a statului român, nu fără a avertiza că lipsa unei strategii coerente ne va costa direct „la buzunar”.
Principalele idei discutate:
Digitalizarea ca instrument de economisire a timpului și banilor
Principalul beneficiu pentru cetățean nu este tehnologia în sine, ci resursele pe care aceasta le eliberează… timpul și banii: „Oamenii vor să scape de birocrație – peste 60% dintre români spun că nu mai vor să fie curieri între ghișeele statului, să mute hârtii dintr-o parte în alta, când statul ar trebui să poată face acest lucru.
Eu am învățat asta în anii petrecuți în e-commerce, unde practic acesta este unul dintre principalele avantaje pentru consumatori: îți salvezi bani și timp. Același lucru se aplică și în relația cu statul. Cetățenii văd că pot economisi bani și timp pentru că nu mai pierd zile întregi încercând să rezolve lucruri care pot fi făcute digital”.
Importanța guvernanței și a unui leadership asumat
Marea deficiență a României nu este lipsa tehnologiei, conform lui Robert Berza, ci lipsa unei structuri organizatorice clare și a unui leadership asumat: „Obiectivul nostru a fost să discutăm despre un cuvânt relativ plictisitor, dar extrem de important: guvernanța. Este, pur și simplu, o organigramă coerentă care îi permite statului să se miște rapid. Este foarte greu să accelerezi ceva în viață, în business sau în orice industrie, dacă nu ai responsabilități clare pentru cei care se ocupă de proiecte și dacă nu există un lider care să propună o viziune și o strategie”.
Paradoxul „țării mici” și lecția Poloniei
Robert Berza demontează scuza dimensiunii populației ca factor de succes al digitalizării unei țări, și afirmă că tehnologia este, de fapt, mai eficientă într-o țară mare precum România sau Polonia, datorită costurilor de amortizare.
„Dacă o țară mică, spre exemplu Estonia, ar fi mai eficientă în procesul de digitalizare, pentru că are o populație mai redusă, înseamnă că noi am avea niște avantaje super competitive față de SUA sau China. În tehnologie e mult mai eficient să se amortizeze o soluție tehnologică la mult mai multe milioane de persoane”.
Conceptul de Portofel Digital (Digital Wallet)
Soluția propusă pentru eliminarea „dosarului cu șină” este integrarea tuturor documentelor de identitate și a certificatelor într-o aplicație mobilă unică.
„Majoritatea oamenilor care folosesc un telefon mobil au, de fapt, deja un portofel digital, fie Google, fie Apple, unde își țin bilete de avion, abonamente etc. Prin acest portofel interacționezi cu majoritatea serviciilor publice și private și ai un istoric al acestor interacțiuni. Poți gestiona datele și securitatea lor. Este un instrument care a schimbat viața a zeci de milioane de europeni, economisindu-le timp și eliminând drumurile inutile, toate informațiile fiind centralizate și accesibile”.
Securitatea digitală vs. birocrația fizică
Robert Berza demontează frica de furtul datelor digitale, arătând că sistemele moderne de autentificare sunt mult mai sigure decât arhivele fizice vulnerabile din spitale sau instituții.
„Realitatea este că aceste soluții sunt mult mai sigure decât să ai hârtii fizice la îndemână. Îmi imaginez diferența între acest portofel digital — în care sunt toate datele mele de sănătate, toate rețetele, întreg dosarul medical, blocat și parolat — și un dosar tradițional care stă în arhiva unui spital, unde oricine ar putea să aibă acces sau să piardă sau să deterioreze documentele”.
Lupta cu mentalitatea și „urgența” istorică a cărții de identitate
Exemplul cărții electronice de identitate, care a durat 24 de ani de la idee la lansare, reflectă blocajele de viziune din administrația românească.
„De la începutul anilor 2000 avem legea pe cartea electronică de identitate. În realitate, cartea electronică a fost lansată abia în 2025, adică la 24 de ani după ordonanța de urgență, dacă înțelegem ce înseamnă „urgență”. Mentalitatea și viziunea au blocat însă adoptarea la scară largă”.
Digitalizarea ca factor de competitivitate regională
Rămânerea pe ultimul loc în clasamentele de digitalizare nu este doar o problemă de imagine, ci una care afectează direct prosperitatea economică a fiecărui român.
„A fi ultimul nu e doar o chestiune de ego, ci afectează potențialul de dezvoltare al țării. Lideri mondiali vorbescdespre centre de date în spațiu. Și noi încă discutăm despre digitalizarea hârtiilor. Cred că asta este exemplul cel mai grăitor: dacă rămânem aici prea mult, alții ne vor depăși, iar diferențele se vor vedea direct în buzunarele noastre”.
Nevoia unei fundații solide în fața evoluției rapide a tehnologiei
Deși AI-ul și noile tehnologii se dezvoltă extrem de rapid și de imprevizibil, succesul depinde de principii administrative de bază care trebuie să fie flexibile și centrate pe om, firmă Robert Berza.
„Tehnologia evoluează foarte rapid, iar instituțiile foarte lent. În opinia mea, fundația trebuie să fie solidă, indiferent de viteza schimbării tehnologice. Dacă ai principii, și pentru noi, fundația înseamnă principii, acestea trebuie să includă bună guvernare, protecția datelor, utilizarea rapidă și corectă a datelor de către stat, și servicii centrate pe cetățean, nu doar pe funcționari”.
