Cea mai mare enciclopedie din lume, Wikipedia, se confruntă în prezent cu presiuni crescânde venite din partea guvernelor, a politicienilor și a grupurilor de interese care încearcă să îi modeleze conținutul. Într-o eră în care informația înseamnă putere, site-ul fondat acum aproape 25 de ani a devenit un câmp de bătălie pentru controlul informațiilor publice, informează TheVerge.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Unul dintre marile atuuri ale Wikipediei a fost mereu viteza. Evenimente majore, de la invazii militare și catastrofe naturale până la demisii de guverne, apar în articolele sale la doar câteva secunde după ce știrile ajung în presă. Editorii voluntari schimbă imediat „este” în „a fost” în biografiile celor decedați, iar corectitudinea și promptitudinea lor au devenit legendare.
De aceea, a părut neobișnuit ca, în ianuarie 2025, incidentul în care Elon Musk a ridicat brațul într-un gest interpretat ca un salut nazist la un miting politic să nu fi fost consemnat pe site. Abia după ore întregi, un editor a adăugat mențiunea. O singură frază, care cita un articol din Jerusalem Post. Reacția a fost imediată, iar fraza a fost eliminată de un alt editor pe motiv că încalcă standardele Wikipedia. Urmarea? O dezbatere intensă care a însumat aproape 7.000 de cuvinte pe „pagina de discuții”.
În final, editorii au căzut de acord asupra unei formulări neutre: Musk „și-a întins de două ori brațul drept spre mulțime într-un unghi ascendent”, gest comparat de mulți observatori cu un salut nazist, dar pe care miliardarul l-a negat.
Presiuni și atacuri coordonate
Wikipedia este astăzi mult mai mult decât o enciclopedie online. Este infrastructura invizibilă a internetului, baza pe care se sprijină rezultatele Google, sursa la care recurg platformele sociale pentru a combate dezinformarea și unul dintre pilonii pe care se antrenează modelele de inteligență artificială. Cu 70 de milioane de vizitatori zilnic și peste 7 milioane de articole doar în limba engleză, site-ul a devenit un adevărat arbitru al adevărului digital.
Această poziție îl face însă și o țintă. În SUA, Elon Musk a numit Wikipedia „site de propagandă” sau „wokepedia” și a cerut să fie desfinanțată. Recent, mai mulți congresmeni republicani au acuzat site-ul de „prejudecăți ideologice”. În alte colțuri ale lumii, situația e și mai tensionată. În Hong Kong și India, editorii au fost hărțuiți. În Rusia și China au existat încercări de a manipula conținutul pentru a reflecta versiunea oficială a evenimentelor, iar în unele cazuri voluntarii au fost chiar arestați sau amenințați cu violența.
Alternative controlate și riscuri existențiale
Un exemplu notoriu este Rusia, care după invazia Ucrainei a lansat propria versiune a Wikipedia, denumită Ruwiki, construită prin copierea a milioane de articole din enciclopedia originală, dar adaptate la discursul guvernului. În China, bătălia s-a dat pe modul în care vor fi amintite protestele din Hong Kong. „Revolte” și „atacuri teroriste” au scris editorii aliniați ideologiei de partid. „Mișcări pentru libertate” s-a scris în presă independentă.
Aceste presiuni vin într-un moment delicat pentru comunitatea Wikipedia. Numărul editorilor activi a scăzut sub 40.000, iar administratorii, esențiali pentru aplicarea regulilor, sunt mai puțini ca oricând. Tot mai mulți aleg să plece. Hărțuirea și campaniile ideologice riscă să descurajeze voluntarii și să slăbească mecanismele de verificare care au făcut din enciclopedie o sursă de încredere.
Apărarea neutralității
Pentru a răspunde acestor provocări, Jimmy Wales, cofondatorul Wikipedia, a anunțat crearea unui grup de lucru care să întărească politica de neutralitate („neutral point of view”, NPOV). Ideea centrală? În fața acuzațiilor de părtinire, răspunsul nu trebuie să fie defensiv, ci orientat spre verificarea și îmbunătățirea conținutului.
„Dacă cineva spune că un articol e părtinitor, soluția nu e să negi, ci să investighezi. Întrebarea este: unde se simte părtinirea și cum putem corecta?”, a declarat Wales.
Întrebarea-cheie: va supraviețui transparența radicală?
Wikipedia rămâne un proiect unic. Pentru fiecare propoziție există o sursă verificabilă și un proces transparent de deliberare. Spre deosebire de rețelele sociale sau de modelele de inteligență artificială, care sunt veritabile „fundături” în ceea ce privește sursele, enciclopedia online lasă urme digitale clare despre cine a scris, ce a modificat și pe baza cărei surse.
Însă, într-o lume în care tot mai multe guverne vor să controleze adevărul, rămâne întrebarea dacă acest model de transparență radicală va rezista. Soarta Wikipedia este strâns legată de viitorul accesului la informație liberă și independentă pe internet.
