Curtea Supremă a Statelor Unite a refuzat luni să preia cazul care viza întrebarea dacă operele de artă generate de inteligență artificială pot fi protejate prin drepturi de autor în baza legislației americane. Instanța a respins astfel cererea unui informatician din Missouri căruia i-a fost refuzat copyrightul pentru o lucrare vizuală creată de sistemul său AI, relatează Reuters.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Un caz-test pentru era inteligenței artificiale
Stephen Thaler a solicitat în 2018 înregistrarea drepturilor de autor pentru o lucrare vizuală intitulată „A Recent Entrance to Paradise”, despre care a susținut că a fost creată autonom de sistemul său de inteligență artificială, DABUS. Imaginea înfățișează șine de tren care intră într-un portal, înconjurate de forme vegetale în tonuri de verde și violet.
În 2022, (Oficiul pentru Drepturi de Autor al Statelor Unite i-a respins cererea, după ce a argumentat că legislația americană presupune existența unui autor uman pentru ca o operă să fie eligibilă pentru protecție.
Decizia a fost contestată în instanță, însă un judecător federal din Washington a stabilit în 2023 că paternitatea umană reprezintă o „cerință fundamentală a dreptului de autor”. În 2025, Curtea de Apel a Statelor Unite pentru Circuitul Districtului Columbia a confirmat hotărârea.
Refuzul Curții Supreme de a prelua cazul menține această interpretare juridică.
Poziția administrației americane
Administrația președintelui Donald Trump a recomandat instanței supreme să nu accepte apelul. În argumentația transmisă Curții, guvernul a subliniat că, deși Legea dreptului de autor nu definește explicit termenul „autor”, mai multe prevederi indică faptul că acesta se referă la o persoană fizică, nu la o mașină.
Această interpretare consolidează poziția oficială a Statelor Unite într-un moment în care inteligența artificială generativă produce imagini, texte și muzică la scară largă.
Alte cazuri similare
Separat, Oficiul pentru Drepturi de Autor a respins și solicitările unor artiști care au cerut protecție pentru imagini generate cu ajutorul sistemului AI Midjourney. În acele situații, creatorii au susținut că AI a fost utilizată doar ca instrument, nu ca autor autonom, o distincție esențială față de cazul lui Thaler, care a afirmat că sistemul său a generat imaginea independent.
Implicații și pentru brevete
Nu este prima confruntare juridică a lui Thaler cu autoritățile federale. Curtea Supremă a respins anterior și o altă solicitare a sa privind protecția prin brevet a unor invenții generate de AI. Cererile respective au fost refuzate de United States Patent and Trademark Office (Oficiul pentru Brevete și Mărci al Statelor Unite), pe motiv că legislația americană recunoaște doar inventatori umani.
