Calendarul anunțat de Ministerul Economiei pentru emiterea normelor de aplicare ale Legii semnăturii electronice și pentru ajustarea legislației subsecvente nu este însoțit, în acest moment, de un mecanism clar de sancționare în cazul nerespectării termenelor.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Răspunzând unei întrebări TechRider.ro, în cadrul unui interviu acordat Economedia.ro, vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că nu a analizat în detaliu normele, subliniind însă că presiunea pentru implementare va veni din nevoia reală a utilizatorilor și din dialogul cu instituțiile publice.
„Nu știu exact ce e prevăzut în norme, vă spun sincer că n-am apucat să le parcurg pe îndelete, dar cred că oamenii au nevoie de asta și cred că ei înșiși vor face presiuni pe instituții să se întâmple”, a spus Gheorghiu.
Vicepremierul a explicat că Guvernul mizează pe un mecanism de dialog aplicat între instituții, susținut de o platformă prin care problemele administrative vor fi transmise direct către autoritățile responsabile.
„Noi vom încerca să avem un dialog foarte aplicat cu toate instituțiile, iar platforma pe care o lansăm are și acest scop, pentru că încercăm să luăm problemele și să le trimitem direct către ministere sau către alte entități locale, astfel încât să deblocăm toate procesele care sunt blocate”, a declarat vicepremierul.
Potrivit acesteia, una dintre principalele dificultăți identificate este aplicarea neunitară a legislației la nivelul instituțiilor statului.
„Am observat că multe probleme din statul român vin din neaplicarea unitară a legislației. Vii la București la ANAF, îți cere ceva, te duci la Sibiu, îți cere altceva. Lucruri de genul ăsta va trebui să le rezolvăm”, a mai spus Gheorghiu, adăugând că în acest proces Guvernul se bazează și pe sprijinul Ministerului Finanțelor și al ANAF.
Context
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a anunțat recent deblocarea normelor privind semnătura electronică și serviciile de încredere, cu scopul de a elimina blocajele birocratice care au întârziat aplicarea Legii nr. 214/2024. Potrivit unui comunicat oficial, prioritatea imediată a ministerului este accelerarea calendarului pentru emiterea actelor normative necesare și armonizarea legislației naționale cu regulamentul european eIDAS 2.
Noul pachet normativ stabilește un cadru competitiv și transparent, facilitând liberalizarea pieței și accesul cetățenilor la instrumente de autentificare electronică cu valoare juridică deplină. Procedurile aprobate prevăd reguli clare pentru toți operatorii economici care furnizează servicii de încredere calificate sau necalificate, eliminând barierele tehnice și administrative prin simplificarea înregistrării în Registrul prestatorilor de servicii de încredere. Aceasta ar urma să stimuleze competiția și inovația tehnologică.
Din perspectiva cetățeanului, noile norme simplifică interacțiunea cu instituțiile publice și mediul privat, recunoscând extins semnăturile electronice și oferind certitudine juridică pentru documentele semnate. Ordinul reglementează și mecanismele de validare a documentelor, integrând soluții de identificare la distanță care permit obținerea semnăturilor fără prezență fizică, în condiții de siguranță și protecție a datelor personale.
O componentă esențială a actului normativ o reprezintă organizarea activității de supraveghere și control. Potrivit MEDAT, prin aceste măsuri se urmărește crearea unui ecosistem digital de încredere, în care procedurile birocratice sunt înlocuite de procese automatizate și securizate. Reforma transformă semnătura electronică dintr-un instrument tehnic specializat într-un utilitar cotidian, accesibil pe scară largă, susținând competitivitatea economiei românești în piața unică digitală europeană.
