De ce universitățile trebuie să regândească radical examenele în era inteligenței artificiale

Aulă universitară
Aulă universitară/ Credit foto: nikolayhg/Pixabay

Lansarea ChatGPT la finalul lui 2022 a creat o furtună în mediul academic. Inteligența artificială a devenit în timp record un instrument omniprezent printre studenți, iar universitățile încearcă cu greu să țină pasul. Aproape toți studenții britanici folosesc AI, 92%, potrivit unui sondaj realizat în februarie, față de 66% cu doar un an înainte. Iar 88% recurg în mod direct la modele generative pentru rezolvarea sarcinilor academice, informează Nature.

Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro

- articolul continuă mai jos -

Creșterea explozivă a utilizării acestor instrumente ridică întrebări esențiale. Mai are sens tema scrisă tradițională? Mai poate profesorul evalua corect cunoștințele studentului? Și, mai ales, cum se poate păstra integritatea academică într-o epocă în care AI poate redacta un eseu impecabil în câteva secunde?

Când „a scrie înseamnă a gândi” nu mai funcționează

În educația modernă, scrisul este considerat un proces intelectual profund. A formula o idee presupune înțelegere, structurare, argumentare. Însă, odată ce AI poate prelua aceste etape, lucrarea scrisă nu mai reprezintă o dovadă fidelă a progresului studentului.

Pentru a face față situației, multe universități au introdus instrumente anti-AI menite să detecteze textele generate automat. Dar aceste sisteme sunt deseori inexacte, ceea ce creează suspiciuni și tensiuni inutile. Alte soluții de moment, examene pe hârtie, teste orale, portofolii reflexive, sunt utile, dar insuficiente într-o problemă structurală.

„Nu mai e vorba doar despre plagiat. Este vorba despre natura însăși a evaluării”, avertizează specialiștii în educație.

Revenirea dialogului socratic

Una dintre direcțiile evidente este întoarcerea spre evaluări conversaționale, o formă modernă a metodei socratice, în care profesorul discută cu studentul pentru a evalua capacitatea acestuia de a analiza și interpreta informația.

De altfel, platforme precum AutoTutor, dezvoltate inițial pentru fizică și informatică, există de ani de zile, dar acum AI le poate duce la un cu totul alt nivel. Modelele actuale pot formula întrebări suplimentare, pot ajusta dificultatea și pot detecta ezitările sau confuziile studentului.

Nu este o soluție universală, dar este una care redă autenticitatea procesului de învățare.

De la examene de o zi la evaluări continue

Pe măsură ce AI face trișatul mai ușor, presiunea examenelor de mare miză devine tot mai puțin justificată. Evaluarea continuă, deja folosită în medicina universitară, unde studenții sunt urmăriți în mod constant în stagii clinice, ar putea deveni norma.

Problema? Volumele enorme de muncă necesare profesorilor. Avantajul AI? Poate prelua o parte din această povară. Interacțiunile frecvente dintre student și un sistem inteligent pot genera o imagine detaliată a progresului, fără stresul unui examen unic.

Pentru ca acest model să fie viabil, însă, platformele educaționale trebuie să dobândească abilitatea de a urmări și interpreta evoluția reală a studentului. Modelele generice de tip ChatGPT sau Gemini nu fac încă acest lucru.

Competențele umane redevin esențiale

Pe măsură ce AI preia sarcinile tehnice, universitățile sunt nevoite să își regândească prioritățile. Creativitatea, colaborarea, empatia și capacitatea de rezolvare a problemelor rămân domenii în care oamenii încă domină clar.

Proiecte în echipă, prototipuri, analize de politici publice, strategii de sustenabilitate, toate devin forme de evaluare mult mai relevante decât eseul tradițional. AI poate fi folosit ca sprijin, dar contribuția personală devine mai ușor de observat într-un proces dinamic, nu într-un document static.

Provocarea majoră rămâne însă evaluarea acestor competențe. Cum cuantifici creativitatea sau colaborarea?

Universitățile la răscruce

Conceptul de „originalitate” trebuie redefinit. La fel și ideea de „muncă proprie”. Modul în care societatea privește AI influențează direct relația dintre student și tehnologie.

Iar universitățile trebuie să facă mai mult decât să scrie politici pe hârtie. Au nevoie de programe de formare pentru profesori, de ghiduri clare pentru studenți și de un cadru academic în care AI să fie integrată responsabil, nu interzisă sau ignorată.

  • George Radu este un autor care abordează subiecte variate din domeniul tehnologiei, apărării și viitorului. Domeniile sale de expertiză includ inteligența artificială etică, interfețele om-mașină (HMI), realitatea augmentată și virtuală aplicată (XR), precum și impactul social și cultural al noilor tehnologii. Nu se teme să pună întrebări dificile și să exploreze implicațiile filozofice ale inovațiilor tehnologice.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citește si...