România se află într-un moment decisiv în adoptarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor cloud, afirmă Marianne Janik, vicepreședinte EMEA North în cadrul Google Cloud.
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Într-un interviu acordat Economica.net, aceasta subliniază că statul poate deveni principalul motor al transformării digitale. „Recomand întotdeauna să se înceapă cu sectorul public, deoarece are posibilitatea de a utiliza cu adevărat AI în beneficiul cetățenilor”, a spus Janik. În opinia sa, instituțiile publice pot crea un efect multiplicator și pentru mediul privat.
AI ar putea crește PIB-ul cu 5% în următorul deceniu
Google estimează că adoptarea inteligenței artificiale ar putea crește PIB-ul României cu 5% în următorul deceniu. Aproximativ 54% dintre locurile de muncă ar urma să fie influențate de instrumente de AI generativă. Impactul potențial ar putea ajunge la 4,5 milioane de angajați. Janik consideră însă că problema majoră nu este tehnologia, ci capacitatea de a transfera expertiză, în special către IMM-uri. „În Europa am pierdut puțin această abilitate”, afirmă ea, amintind perioada în care investițiile publice în cercetare și apărare generau inovații adoptate ulterior de firme.
Lipsa de expertiză tehnică din administrație
O altă dificultate este lipsa de expertiză tehnică din administrație. Politicienii nu au întotdeauna timpul necesar pentru a aprofunda subiecte complexe, iar multe guverne încearcă să lanseze strategii prea ample. Janik vede soluția în sprijinul acordat autorităților prin expertiză externă și în alegerea unor proiecte aplicabile imediat. „Sectorul public trebuie să fie susținut de experți care pot ajuta la găsirea proiectelor aplicabile”, spune ea. În același timp, avertizează asupra riscului de a rămâne blocați în faza de proiecte-pilot fără rezultate concrete.
Reglementarea europeană: dialog constant, nu suprareglementare
Reglementarea europeană este un alt element esențial în discuție. Deși companiile consideră uneori că legislația limitează inovația, Janik nu vede o suprareglementare a AI. Mai degrabă observă o provocare în adaptarea rapidă la ritmul tehnologic. „Trebuie să fim într-un dialog constant pentru a vedea ce are cu adevărat sens”, afirmă ea, subliniind că Bruxelles-ul începe să adopte o abordare mai flexibilă.
Pregătirea forței de muncă, prioritate pentru CEO
Pentru mediul privat, prioritatea este pregătirea forței de muncă. Janik crede că adoptarea AI nu mai poate fi o sarcină exclusivă a departamentelor IT. „Acest lucru trebuie să fie o prioritate pentru fiecare CEO”, explică ea.
Companiile încep să formeze echipe interfuncționale în care tehnologia, operațiunile și zona juridică colaborează încă de la începutul proiectelor. Primele rezultate sunt vizibile, mai ales în cercetare și dezvoltare, software și servicii pentru clienți. Google arată că aproape jumătate din codul intern este generat deja cu ajutorul AI. „Am avut o eficiență de aproximativ 11%, ceea ce pare puțin, dar este destul de mult”, spune reprezentanta companiei.
Industria medicală va beneficia enorm
În industria medicală, efectele pot fi chiar mai profunde. Janik menționează potențialul personalizării tratamentelor oncologice și rolul parteneriatelor cu instituții precum Mayo Clinic. „Întreaga industrie biotehnologică va beneficia enorm de pe urma AI”, afirmă aceasta.
Talentul tehnic românesc, un avantaj important
România are însă un avantaj important în această cursă: talentul tehnic. „Aveți mult talent tehnic, lucru pe care nu îl văd foarte des. Acesta este un mare atu”, spune Janik. Ea observă și o cultură locală orientată către acțiune, un „se poate” care poate accelera adoptarea tehnologiilor agentice în următorii doi-trei ani. Potrivit acesteia, România este bine poziționată în Europa pentru a avansa rapid.
„România are tot ce este necesar”
Mesajul final pentru liderii de afaceri români este optimist. „România are tot ce este necesar pentru a începe cu succes. Nu lipsește nimic”, conchide Marianne Janik.
