În goana după câştiguri din „febra aurului” inteligenţei artificiale generative, un posibil scenariu pentru viitorul AI este tot mai discutat, subliniază The Conversation. Ce-ar fi dacă tehnologia nu va funcţiona niciodată suficient de bine pentru a prelua locurile de muncă ale oamenilor, dacă marile și micile companii nu vor reuşi să o utilizeze eficient, iar majoritatea startup-urilor de AI vor eşua?
Urmărește cele mai noi producții video TechRider.ro
- articolul continuă mai jos -
Estimările actuale sugerează că marile companii de AI se confruntă cu un deficit de venituri de aproximativ 800 de miliarde de dolari. Deocamdată, câştigurile de productivitate obţinute prin AI generativă sunt minime şi se limitează în special la programatori şi redactori de conţinut. GenAI poate face câteva lucruri ingenioase şi utile, dar nu este încă motorul unei noi economii.
Nu e un viitor rău, doar diferit de cel prezentat în titlurile din presă. Și, mai ales, este unul care nu se potriveşte cu naraţiunea promovată de firmele de AI. Entuziasmul alimentează însă noi runde de investiţii, cu promisiuni de profituri uriaşe.
Poate că, într-un final mai mult sau mai puțin îndepărtat, AI generativă se va dovedi lipsită de valoare. Şi poate că acest scenariu nu e atât de rău pe cât pare.
Indispensabilă sau imposibil de apărat?
Serviciile gratuite de AI generativă şi abonamentele ieftine, precum ChatGPT şi Gemini, costă foarte mult pentru a fi operate. Tot mai multe întrebări apar însă despre cum vor reuşi companiile de AI să obţină profit.
Directorul OpenAI, Sam Altman, a recunoscut deschis cât de scumpe sunt operaţiunile firmei sale, și a sublininat la un moment dat că, de fiecare dată când utilizatorii spun „te rog” sau „mulţumesc” către ChatGPT, asta costă compania milioane. Nimeni nu ştie exact cât pierde OpenAI la fiecare conversaţie, dar Altman a spus că până şi conturile premium aduc pierderi, din cauza costurilor uriaşe de calcul pentru fiecare interogare.
Giganţii tech nu au câştigat prin produse scumpe, ci prin servicii ieftine
Ca multe startup-uri, firmele de AI generativă au urmat manualul clasic. Este vorba despre cheltuieli masive pentru a atrage şi fideliza utilizatorii cu un produs indispensabil. Totuşi, giganţii tech nu au câştigat prin produse scumpe, ci prin servicii ieftine, imposibil de abandonat, susţinute în mare parte de publicitate.
Atunci când companiile caută noi surse de valoare, apare ceea ce jurnalistul Cory Doctorow a numit „enshittification”, degradarea treptată a platformelor, prin creşterea numărului de reclame pentru a compensa gratuitatea serviciilor.
OpenAI ia în calcul introducerea reclamelor în ChatGPT, deşi susţine că va face acest lucru „cu grijă şi bun gust”. Însă nu este sigur că publicitatea va putea acoperi costurile uriaşe necesare pentru funcţionarea AI.
Costurile ascunse ale modelelor AI
O altă problemă majoră pentru AI generativă este dreptul de autor. Majoritatea companiilor sunt fie date în judecată pentru utilizarea ilegală a conţinutului, fie obligate să încheie contracte costisitoare de licenţiere.
Modelele AI au „învăţat” în moduri controversate, inclusiv prin copierea unor cărţi protejate de copyright şi prin colectarea masivă a conţinutului online. Un model poate „reproduce din memorie” până la 42% din primul volum Harry Potter.
Companiile sunt prinse între lobby agresiv pentru exceptarea de la drepturile de autor şi plăţi uriaşe către editori şi creatori. În ambele cazuri, modelele riscă să devină o povară financiară.
AI devine prea scumpă pentru a fi deţinută
Ca un exemplu, startup-ul american Anthropic a încercat să plătească autorilor circa 3.000 de dolari per carte pentru a-şi antrena modelele, o înţelegere ce ar fi totalizat 1,5 miliarde de dolari. Propunerea a fost respinsă rapid de instanţe ca fiind prea simplistă. Cu o evaluare actuală de 183 de miliarde de dolari, Anthropic ar putea vedea această valoare erodată rapid de procese.
Rezultatul? AI devine prea scumpă pentru a fi deţinută şi începe să semene cu un „activ toxic”, utilă, dar lipsită de valoare reală.
AI gratuită sau open-source
Meta, probabil strategic, şi-a lansat modelul Llama ca open source. Indiferent dacă scopul a fost să-şi destabilizeze concurenţii sau să afişeze o poziţie etică diferită, rezultatul este că oricine are un computer decent poate rula o versiune locală gratuită.
Modelele deschise nu sunt la fel de avansate ca Gemini sau ChatGPT, dar sunt suficient de bune, şi gratuite (sau mult mai ieftine decât cele comerciale).
Apariţia acestora subminează evaluările uriaşe atribuite companiilor de AI. De pildă, firma chineză DeepSeek a provocat scăderi bruște ale acţiunilor AI când a lansat un model gratuit comparabil cu cele comerciale.
Pe măsură ce modelele open-source devin omniprezente şi tot mai uşor de accesat, companiile comerciale vor avea dificultăţi în a-şi vinde serviciile contra-cost. Iar investitorii ar putea deveni tot mai sceptici, ceea ce ar reduce drastic finanţarea.
Poate fi AI cu adevărat „deţinută”?
Ideea că AI generativă ar putea fi lipsită de valoare reflectă faptul că cunoaşterea este prin natura ei intangibilă. Cele mai bune modele sunt antrenate pe baza cunoştinţelor lumii, o resursă atât de vastă încât adevăratul ei preţ este imposibil de calculat.
Paradoxal, încercările companiilor de a capta şi comercializa această cunoaştere colectivă ar putea condamna produsele lor. Ele se bazează atât de mult pe munca intelectuală comună încât rezultatele nu pot fi niciodată deţinute cu adevărat.
Dacă AI generativă nu poate produce profituri sustenabile, consecinţele vor fi mixte. Creatorii care speră la contracte grase cu OpenAI, Anthropic sau Google vor fi dezamăgiţi. Progresul tehnologic ar putea stagna, ceea ce ar lăsa consumatorilor instrumente gratuite „suficient de bune”.
Dar poate că asta nu e un lucru rău
Utilizatorii ar beneficia în continuare de instrumente accesibile şi funcţionale, fără a fi victimele unei noi runde de promisiuni exagerate.
În cele din urmă, faptul că AI ar putea valora mai puţin decât se anticipa ar putea fi cea mai bună apărare împotriva puterii crescânde a marilor companii tehnologice. Dacă modelul de afaceri al AI generative este nesustenabil, ce loc mai potrivit ar fi pentru prăbuşirea unui imperiu decât în bilanţurile sale financiare?
